Cinci pacienți români care aveau nevoie de un transplant pulmonar sunt acum pe culoarul morții. Spitalul AKH din Viena a anunțat că nu mai operează pacienți din România.
S-a ajuns în această situație prin complicitatea toxică dintre mogulii care stăpânesc sistemul de stat de sănătate, presa ultracoruptă și PSD-ul care susține politic existența acestui sistem.
Nu știu câți își mai amintesc de linșajul mediatic prin care a trecut Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, pentru că a spus că în România nu se pot face transplanturi pulmonare. Narcis Copcă, managerul Spitalului „Sf. Maria“, l-a acuzat că ar fi responsabil, indirect, de moartea unui copil și i-a făcut plângere penală la DIICOT. „Să vină personal, să avem o discuţie bărbătească, să introducă pe plată serviciile care se cuvin asiguraţilor. El va trebui să răspundă cel puţin pentru acest mort“, spunea Copcă în noiembrie 2016. În martie 2017, noul ministru al Sănătății, Florian Bodog, a confirmat că Voiculescu avea dreptate, iar Copcă și Firea au mințit: nu se pot face transplanturi pulmonare în România.
Între timp, au apărut efectele: scandalul provocat de Copcă, acuzațiile sale incorecte la adresa spitalului AKH din Viena și a Eurotransplant au contribuit la decizia clinicii austriece de a scoate de pe listele de așteptare pacienții români. Situația s-a degradat și din vina ministrului PSD al Sănătății, care nu a reacționat la timp întrucât nu primise o informare oficială. „Până acum, nu am fost contactaţi de noul ministru al Sănătăţii“, a spus Dirk van Raemdonck, membru în conducerea Eurotransplant.
Povestea aceasta este un exemplu al modului în care sistemul medical de stat este stors de o bandă de moguli – Copcă este un caz, dar Șerban Brădișteanu și Raed Arafat mi se par a fi reprezentativi – susținuți de PSD. Presa îi susține pentru că și-au creat un sistem de relații foarte puternic: ai o problemă de sănătate, tu sau o rudă, oamenii te ajută, te strecoară prin birocrația criminală, te internează într-o rezervă și te salvează. Dacă nu te omoară infecțiile nosocomiale, pentru că de acestea nu te poate scăpa nimeni. Există și varianta internării în străinătate – dr. Raed Arafat a recunoscut cu cinism că el se ocupă de astfel de aranjamente.
În opinia mea, acest sistem de stat nu poate fi reformat. Cu tot respectul pentru bunele intenții ale fostului ministru Vlad Voiculescu, nu cred că ceea ce și-a propus el – să numească manageri competenți peste spitalele de stat – ar fi avut mare succes. În primul rând, pentru că PSD-ului i-a luat câteva zile să anuleze criteriile profesionale impuse de Voiculescu, deci reforma sa era ușor de întors din drum. Primul manager numit de ministrul Bodog, la unul dintre cele mai mari spitale din Capitală, a fost „vrăbiuța lui Sorin Oprescu“. Fără nicio rușine. În al doilea rând, chiar dacă ar fi avut la dispoziție patru ani, nu cred că reușea să curețe nici jumătate din cele peste 300 de spitale din România. Multe sunt în subordinea autorităților locale, o uriașă sursă de bani pentru baroni –
cazul Duicu de la Mehedinți a fost uitat prea repede –, iar acolo va fi imposibil să reușești un concurs cinstit.
Eu cred că sistemul medical de stat trebuie dezetatizat.
Monopolul CNAS trebuie spart, dar nimeni nu mai are curaj să discute despre asta, după contraofensiva din 2012, condusă de Raed Arafat și Antena 3. De ani întregi asistăm pasivi la căderea sistemului IT al Casei de Sănătate – mâna lui Sebastian Ghiță –, dar în loc să căutăm soluții în sfera privată, vrem să militarizăm sistemul, să-l dăm pe mâna Ministerului de Interne. Așa cum au procedat Germania și Marea Britanie – un succes și, respectiv, un eșec – se poate încerca privatizarea-pilot a unor spitale.
Bineînțeles, PSD nu va face așa ceva. Va merge doar pe clasica rețetă: salarii mai mari, ceea ce nu va opri nici măcar migrația cadrelor medicale. În paralel, va stoarce sistemul de resurse cât de mult va putea.
Nu vom putea decât să așteptăm ca o nouă nenorocire – precum cea prin care trec acum bolnavii care au nevoie de un transplant pulmonar – să apară la orizont.
