Mitingul, care a avut loc în Piaţa Marii Adunări Naţionale din capitala moldoveană, a fost organizat de opoziţie, lideri prooccidentali şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Ei au cerut recunoaşterea victoriei în alegeri a liderului Platformei Demnitate şi Adevăr (PDA) Andrei Năstase şi să fie anchetaţi penal cei şapte judecători de la Curtea Supremă care au invalidat rezultatul scrutinului.
Manifestanţii au scandat sloganuri precum ”Jos mafia!” şi au agitat postere cu portrete ale judecătorilor şi mesajul ”Lista ruşinii”.
Năstase a obţinut 52,5% din voturile exprimate în turul doi al alegerilor muncipale pe 3 iunie, când l-a înfrânt pe candidatul Partidului Socialist (PSRM) Ion Ceban, care susţine relaţii mai apropiate cu Rusia.
Însă un tribunal a invalidat pe 19 iunie rezultatul, stabilind că amândoi candidaţii au folosit reţele de seocializare pentru a îndemna alegătorii să se prezinte la urne – în ziua scrutinului -, un lucru interzis drept o campanie electorală ilegală.
Mii de moldoveni au protestat faţă de această hotărâre timp de mai multe zile, însă o Curte de Apel a menţinut hotărârea tribunalului, pe 21 iunie.
Curtea Supremă a respins o acţiune în atac pe 25 iunie, stabilind că aceste comunicări ilegale cu alegători, pe reţele de socializare, au influenţat rezultatul alegerilor.
Comisia Electorală Centrală a confirmat, pe 29 iunie, hotărârea Curţii şi a stabilit că alegerile nu nu vor fi repetate.
Hotărârea de a anula rezultatul alegerilor locale a fost dur criticată de atât de Uniunea Europeană (UE), cât şi de Statele Unite.
Potrivit legislaţiei moldovene, postul de primar urmează să fie asigurat de un primar interimar, până la următoarele alegeri, prevăzute în 2019.
Manifestanţii au denunţat duminică, la Chişinău, şi o controversată nouă lege electorală care introduce un sistem electoral mixt.
Acest proiect de lege a fost adoptat de parlamentari şi a fost promulgat de către preşedintele prorus Igor Dodon în urmă cu o lună, în pofida unor proteste în masă la Chişinău şi unor critici din partea UE şi a Statelor Unite.
Noua legislaţie prevede ca jumătate dintre parlamentari să fie aleşi pe liste partid, iar cealaltă jumătate în circumscripţii uninominale.
Unii critici susţin că această reformă favorizează cele mai mari două partide politice din ţară – Partidul Democrat (PDM, la putere, prooccidental) şi Partidul Socialist (PSRM, în opoziţie). Ei afirmă că PDM a introdus aceste modificări cu scopul de a obţine un rezultat mai bun în alegerile parlamentare prevăzute în această toamnă.
