Într-un articol apărut în luna mai pe site-ul său, citat ulterior în cursul unei emisiuni televizate a grupului public de radioteleviziune britanic, BBC susţinea că fostul avocat al lui Donald Trump, Michael Cohen, a primit între 400.000 şi 600.000 de dolari din partea unui intermediar ucrainean pentru a aranja prima întâlnire, în iunie 2017, între Petro Poroşenko şi preşedintele american la Casa Albă.
Potrivit articolului BBC, care se baza pe surse anonime ucrainene, scopul finanţării a fost de a consolida influenţa Kievului la Washington şi pentru ca această întâlnire să nu pară o ‘scurtă conversaţie’, ci ‘adevărate discuţii’.
În plângerea depusă la un tribunal britanic la începutul lunii septembrie, apărarea lui Petro Poroşenko denunţă o ‘afirmaţie extrem de gravă, care aduce prejudicii nu doar funcţiei sale de preşedinte al Ucrainei, ci şi reputaţiei sale de politician şi om de afaceri’.
Aceasta a cerut, între altele, ca BBC să dezmintă acuzaţiile şi să plătească despăgubiri pentru prejudiciul de imagine.
Contactat de AFP, un purtător de cuvânt al BBC a refuzat să comenteze cazul.
Potrivit BBC, preşedinţia ucraineană a fost surprinsă de victoria în alegeri a lui Donald Trump, considerat ca prorus, în timp ce Ucraina se confruntă din 2014 cu un conflict armat împotriva separatiştilor în estul ţării, Kievul şi Occidentul acuzând Rusia că-i sprijină pe rebeli, fapt negat de Moscova.
La vremea aceea au existat zvonuri că Donald Trump nu dorea să se întâlnească cu omologul său ucrainean. Între altele, în campanie, Kievul a susţinut-o pe candidata democrată Hillary Clinton, potrivit presei ucrainene.
În cele din urmă, în paralel cu întâlnirea dintre Trump şi Poroşenko din iunie 2017, guvernul SUA a anunţat înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei pentru sprijinul acordat rebelilor separatişti din Ucraina.
Ucraina şi-a atras recent critici din partea Occidentului, după ce un tribunal a autorizat parchetul să poată accede la înregistrările telefonice ale unei jurnaliste de la postul de radio Radio Free Europe/Radio Liberty, finanţat de Congresul SUA.
Joi, Poroşenko şi-a exprimat sprijinul în favoarea unei legi denunţate de organizaţiile din domeniul apărării drepturilor omului, lege prin care Kievul doreşte înregistrarea ca ‘agent de influenţă’ a tuturor media pe care le consideră proruse.
Ales în mai 2014 după mişcarea proocidentală din Maidan Nezalijnosti (Piaţa Independenţei din Kiev), Petro Poroşenko ar urma să candideze în 2019 pentru un nou mandat prezidenţial, în pofida popularităţii în scădere şi a criticilor privind reticenţa sa de a pune în aplicare măsuri anticorupţie în Ucraina.
