Vladimir Putin nu a lăsat „nicio alternativă viabilă” care să-i creeze probleme în obținerea celui de-al patrulea mandat, cu care se apropie de longevitatea politică a tiranului Stalin.
Votarea a început duminică la 8 dimineața în Kamceatka și s-a încheiat la 8 seara în Kalinigrad. Un sondaj efectuat de VTsIOM înainte de alegeri arăta că Putin va obține 69% din voturi, pe locul doi, cu doar 7%, fiind Pavel Grudinin, candidatul Partidului Comunist.
Niciunul din cei șapte contracandidați nu a reprezentat un pericol. Lui Alexei Navalnîi, principalul oponent rămas pe arena politică rusească, după asasinarea lui Boris Nemțov, în urmă cu trei ani, i-a fost interzis să-și depună candidatura, din cauza unui dosar de corupție fabricat de Kremlin.
Pe Ksenia Sobciak, 36 de ani, jurnalistă, fiica unui fost patron al lui Putin, candidată a partidului Inițiativa Civică, ar fi sprijinit-o din umbră chiar Kremlinul, pentru a crea o imagine de alegeri democratice. Dar n-a sărit de 1% din intențiile de vot.
Conducătorul multiubit
Președintele nici nu s-a străduit să-și elaboreze vreun program de guvernare, mergând pe „succesul” anexării Crimeii, pe prezența militară agresivă în Siria, ca politici în interesul națiunii rusești. Pentru nemulțumiți, a promis mai multe fonduri pentru sănătate și învățământ, precum și refacerea infrastructurii învechite.
Singura problemă a lui Putin a fost să demonstreze lumii că este iubit, ori pentru aceasta trebuia să aibă o prezență mare la vot, din cei peste o sută de milioane de alegători. Sondajele anterioare arătau că o mare parte din electorat nu avea de gând să se prezinte la vot, considerând că este inutil și că tot Putin o să iasă.
Ca să aibă prezența dorită, au fost organizate o serie de acțiuni, de la vinderea unor produse agro-alimentare sub prețul oficial lângă centrele de vot, la acțiuni de presiune a angajaților să voteze, sub amenințarea unor măsuri punitive la locul de muncă, toate încălcând normele democratice ale alegerilor libere. Cei 1.500 de observatori străini și cei locali au avut ce raporta Comisiei Electorale Centrale.
Grigori Melkoniant, copreședinte al grupului independent Golos, a semnalat „mici păcăleli”, ca vânzarea sub preț a cartofilor lângă multe centre de vot și organizarea de către conducerea unor școli a „Zilei Alegerilor”, eveniment care obliga părinții să meargă la centrele de votare. Observatorii Golos au primit în avans amenințări dacă fac probleme.
Votezi și afli dacă ai cancer!
În regiunea Khabarovsk, oficialii administrativi au adus ouă, conserve de mazăre și pește înghețat la centrele de vot, vânzându-le cu 10-30% mai ieftin decât în magazine numai celor ce intrau în secții. Protecția Consumatorului nu a considerat această „măsură” o fraudă, atât timp cât nu li s-a sugerat oamenilor pe cine să voteze. Ca și când ar fi avut de ales.
La Moscova, 50 de milioane de ruble fuseseră cheltuiți pe decorațiuni festive pentru Putin înainte de începerea votului. Adevărul este că dacă ai un singur candidat „viabil” nu pot exista surprize.
Dar și la Moscova, votanții au primit bilete gratis la concerte pop susținute de cei mai îndrăgiți cântăreți, care au făcut campanie pentru Putin, iar alegătorii mai în vârstă au beneficiat de scanare medicală gratuită pentru depistarea cancerului, amenajată lângă centre de votare importante.
În orașul Tambov, un organism sponsorizat de stat, Parlamentul Tinerilor, a organizat concursuri pe Instagram pentru cele mai reușite selfie-uri din secțiile de votare, cu premii constând în accesorii electronice, inclusiv iPhoneX.
Unii patroni sau directori de instituții au obligat angajații să vină la servciu pentru a vota, altminteri vor avea de suferit. În Perm, angajatorii au trimis pe email angajaților că trebuie să arate dovada că au fost la vot , iar cei care nu s-au prezentat vor fi supuși „analizei comitetelor directoare”.
În spitale, unde s-a lucrat duminică, doctorii și personalul auxiliar au completat un formular în care au specificat locul unde au votat, dar și numele a încă doi „aliați” pe care i-au convins să voteze!
Ella Pamfilova, președinta Comisiei Electorale Centrale, a sancționat toate aceste „demersuri”, promițând cercetarea tuturor plângerilor înregistrate.
Rusia, un dușman al democrațiilor globale
Rusia lui Vladimir Putin a revenit în postura celui mai mare dușman al democrațiilor, ca pe vremea înaintașilor sovietici.
Rusia lui Putin intervine militar pentru implementarea intereselor naționale și se remarcă prin susținerea unor dictaturi sângeroase, ca cele ale lui Bashar al-Assad din Siria, Kim Jong-un din Coreea de Nord, regimurilor criminale din Myanmar, fiind și de partea facțiunilor jihadiste ce luptă împotriva guvernelor de drept, acolo unde îi dictează interesele, de exemplu în Libia.
Putin a intervenit militar prima dată în Georgia, în 2008, când a vrut să marcheze faptul că Rusia a redevenit un stat puternic pe arena internaţională, stat care trebuie să fie luat în considerare şi care îşi poate apăra interesele.
În anul 2014, a anexat Peninsula Crimeea, iar ulterior a oferit sprijin insurgenţilor proruşi din estul Ucrainei în conflictul lor cu Guvernul de la Kiev. Din 2015, Moscova a intevenit militar în Siria în susţinerea regimului criminal al lui Bashar al-Assad, mişcare ce a schimbat cursul conflictului sirian, ducând la cea mai mare criză a refugiaților de la Al Doilea Război Mondial.
