Potrivit statisticilor oficiale ale ministerului Muncii, din 2012 în 2017 numărul beneficiarilor indemnizației lunare pentru persoane cu handicap a crescut cu circa 15%. În aceeași măsură au crescut și beneficiarii „bugetului complementar lunar pentru persoane cu handicap”.
În 2012, ministerul Muncii oferea ajutoare sociale pentru 542.156 persoane cu handicap. În mai 2017, erau 629.881. În medie, numărul lor a crescut cu circa 15.000 pe an, dar în cinci luni de guvernare Dragnea, în 2017, saltul a fost de peste 12.000 de persoane. Sunt două posibile explicații pentru această evoluție: fie existau numeroase persoane care au așteptat regimul PSD ca să-și depună dosarele, fie a crescut substanțial numărul fraudelor.
Este interesant faptul că, în timp ce numărul persoanelor cu handicap a crescut substanțial, s-au acordat tot mai puține indemnizații pentru plata însoțitorului persoanei cu handicap vizual grav. În 2012 se plăteau 43.818 indemnizații, în mai 2017 mai erau doar 41.552.
Refuză bani, mâncare și țuică
În ultimii cinci ani a crescut cu circa 25% și numărul celor care beneficiază de ajutor minim garantat (ajutorul social). În 2012 erau 192.713 beneficiari. În mai 2017 au ajuns la 247.708. Acest ajutor se acordă în baza legii privind venitul minim garantat și este calculat ca diferență între venitul familiei și nivelul venitului minim garantat de către lege. Acest fenomen are loc în condițiile în care în mai multe zone din România există o criză a forței de muncă și tot mai mulți angajatori se plâng că ajutoarele sociale descurajează căutarea unui loc de muncă. Luni, Patronatul Național al Viei și Vinului susținea că nu poate recolta strugurii din acest motiv.
„Dacă ar veni la recoltat, ar câştiga între 60 şi 100 de lei pe zi. Asta înseamnă să munceşti, nu îţi dă nimeni banii ăştia degeaba. Sunt unii care preferă ajutoarele de la venit minim garantat sau populaţia îmbătrânită, astea cred că sunt motivele“, a declarat inginerul-şef, Nicolae Bârliga, care conduce o staţiune de cercetare viticolă. Pe lângă bani, cei care recoltează primesc mâncare și țuică.
„Nu mai avem cu cine lucra, nu mai găsim să angajăm ciobani. Nu le mai daţi ajutoare sociale. Stau acasă, merg la crâşmă, au datorii, dar nu vor să vină la muncă pentru că au ajutorul social, mai fac una, alta şi sunt mulţumiţi“, a spus un crescător de oi din judeţul Botoşani.
Un miliard de euro pentru alocația pentru copii
Cea mai importantă cheltuială în bugetul Ministerului Muncii este pentru plata alocației de stat pentru copii. În mai 2017, erau 3.685.785 de beneficiari și se făcuseră plăți de 1,8 miliarde.
Anul trecut, această alocație a consumat circa 4,41 miliarde de lei din buget, cu 25% mai mult decât în 2015, când plățile au fost de 3,54 miliarde. În 2014, Ministerul Muncii a plătit doar 2,7 miliarde lei pentru aceste alocații.
Creșterile de cheltuieli din ultimii ani s-au datorat faptului că, în 2015, la inițiativa deputatei PNL Cristina Pocora, alocația s-a dublat de la 42 la 84 de lei. Guvernul Ponta a susținut că nu există resurse pentru această măsură, dar o va aplica.
La acel moment, ministrul Muncii, Rovana Plumb, a amenințat că va transmite o adresă prin care să solicite Curţii Constituţionale lămuriri, pentru a afla dacă alocaţia de stat pentru copii este un drept universal egal sau aceasta poate fi acordată diferenţiat, în funcţie de veniturile unei familii. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Cheltuielile cu indemnizația pentru creșterea copilului au crescut de la 1,76 miliarde de lei, în 2012, la 2,06 miliarde de lei în 2016. În primele cinci luni din 2017 s-au plătit deja 1,335 miliarde de lei, deci, probabil, până la sfârșitul anului ele vor depăși 2,7 miliarde de euro. În pofida a numeroase proteste, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a plafonat indemnizația la 8.500 de lei pe lună, susținând că aceasta este limita în Germania.
2012-2015: 3,7 miliarde în plus
În total, cheltuielile Ministerului Muncii cu diverse forme de asistență socială au crescut cu 50% din 2012 în 2016. În 2012, acest minister a efectuat plăți de circa 7,8 miliarde de lei. În 2016 ele ajunseseră la 11,5 miliarde de lei. Execuția preliminară pe primele cinci luni ale anului 2017, aproximativ 5,4 miliarde de lei, duce la estimarea că, în regimul Dragnea, se va depăși plafonul de 123 miliarde de lei.
Fraude de 15%
În 2011, fostul ministru al Muncii Sebastian Lăzăroiu a explicat cât de mari sunt fraudele din sistemul de asistență socială. „Beneficiarii de alocaţii pentru susţinerea familiei (ASF) erau plecaţi la muncă în străinătate; deţineau bunuri precum tractoare şi autoturisme noi, terenuri intravilane şi extravilane peste limita permisă“, spunea Lăzăroiu. Conform statisticilor Ministerului Muncii, în urma controalelor, rezultă că 63% din dosarele fraudate sunt în primării care aparţin USL: PSD – 32%, PNL – 26% şi PC – 5%.
“Procentul, în cazul celor de la USL, depăşeşte media“, adaugă Lăzăroiu.După estimările ministrului Muncii, în România aproximativ 8,3 milioane de persoane sunt ajutate financiar de stat. „Dintre aceştia, 1,8 milioane nu sunt angajaţi, nu urmează cursurile unei şcoli sau altfel de cursuri de specializare şi nu suferă de vreun handicap. Practic, sunt buni de muncă, dar trăiesc din ajutor.“
Asistenţa socială costă anual Guvernul 14 miliarde de lei, iar aproximativ 15% din aceşti bani se scurg fraudulos din sistem.
