MADE IN ROMÂNIA. “Fermele pirat” din bani UE, care pică la prima ninsoare, strivind animalele (VIDEO)

Mai mulţi constructori şi fermieri au patentat o metodă stranie de a pune mâna pe banii europeni, ridicând ferme „făţoase” în poze, însă şubrede ca nişte castele din cărţi de joc. O astfel de hală s-a prăbuşit iarna trecută în judeţul Prahova, omorând mai multe animale.

În Statele Unite majoritatea fermelor sunt construite pe structură din lemn. Mizând pe tradiţia utilizării lemnului ca material principal de construcţii, americanii au dezvoltat tehnologii inovative pentru a realiza hale de creştere a animalelor cu deschideri mari, fără stâlpi de susţinere intermediari. Compania Mitek, liderul mondial în proiectarea şi realizarea de piese de asamblare pentru acest tip de structuri (concern la care acţionar e miliardarul Warren Buffet), după ce a cucerit rând pe rând ţările Europei, şi-a deschis o filială şi în România.

Deşi compania Mitek România utilizează aceleaşi standarde şi acelaşi soft avansat de proiectare folosit la construcţia fermelor din Statele Unite şi deşi România nu este măturată niciodată de uragane, multe din fermele româneşti realizate în ultimii ani pe structură de lemn reprezintă pericol public. Asta pentru că proiectul original pentru „hale de creştere a porcilor” dezvoltat de Mitek a fost „piratat” de diverşi antreprenori, care l-au pus în operă ­într-un stil „propriu”, încălcând toate principiile de siguranţă în construcţii, făcând economie la materiale şi înlocuind elemente structurale cu „imitaţii”, pentru a reduce costurile la maximum. Iar UE le-a decontat greşelile.

Americanii au inventat „sudura lemnului”, iar românii au reinventat-o

Deşi  românii au o tradiţie în rea­lizarea de construcţii de lemn, metoda americană este fundamental diferită. Astfel, la o clădire de tip american se folosesc cantităţi mult mai reduse de material lemnos, îmbinate în mod ingenios, ce îi conferă o rezis­tenţă sporită. De pildă, două elemente de lemn se prind unul în prelungirea celuilalt cu nişte elemente metalice numite „plăci multicui”, care nu sunt bătute cu ciocanul, ci sunt aplicate sub presiune, la locul de îmbinare a celor două bucăţi de cherestea. O astfel de placă reprezintă echivalentul a 500 de cuie, însă nu un mănunchi de cuie independente unul de celălalt, ci unite la rădăcină într-o structură rigidă, ce seamănă cu „patul de ace” al unui fachir. Îmbinările cu plăci multicui ale pieselor din lemn sunt atât de puternice, încât specialiştii au botezat metoda: „sudura lemnului”. Utilizarea de „plăci multicui” a făcut posibilă realizarea unor construcţii tip „fermă de animale” sau „hangar de avioane”, care au caracteristici de hală, adică sunt spaţii uriaşe, fără stâlpi de susţinere intermediari.

 Vasile Isache, managerul pe România al concernului Mitek, a promovat conceptul de „fermă de animale de tip american” pe piaţa din România. A reuşit să şi vândă câteva zeci de proiecte, precum şi elementele de îmbinare (plăcile multicui) unor fermieri care au accesat fonduri europene pentru hale de porci. După un start bun, Vasile Isache a constatat că numărul comenzilor pentru proiectele sale tehnice scade în mod misterios, însă numărul fermelor de porcine care folosesc o variantă piratată a „tehnologiei Mitek” se înmul­ţeşte pe zi ce trece. A vizitat câteva din aceste „ferme de porci” care copiază la indigo proiectul său şi a constatat că la realizarea lor s-au folosit plăci de îmbinare contrafăcute, „care doar imită forma plăcilor multicui, însă în realitate sunt doar bucăţi de tablă în care sunt bătute cuie. Nerespectarea întocmai a specifi­caţiilor din proiectul original a dus la compromiterea rezistenţei structurale a acestor clădirii. În prezent, deja una dintre fermele de porci făcute în acest mod în Prahova s-a prăbuşit sub greutatea zăpezii.

Ferma respectivă era membră a cooperativei Muntenia.  Mihai Lungu, preşedintele acestei organizaţii, susţine că nu a auzit de un astfel de caz, „decât la nivel de bârfă”. E greu de crezut totuşi că preşedintele cooperativei Muntenia nu ştia de hala nou-nouţă prăbuşită, deoarece atât el, cât şi patronul fermei respective au un partener de afaceri comun, Solcan Florin Marian.

De ce s-a prăbuşit ferma din satul Urleta-Prahova

Am vizitat ferma Gromfid SRL din Urleta şi am vorbit cu foştii şi actualii acţionari despre felul în care s-a respectat proiectul de construcţie a halelor şi despre improvizaţiile constructive care au dus în final la prăbuşirea unei bune părţi din construcţie.

Astfel, fostul coacţionar Brebeanu Gheorghe, recunoaşte: „Construcţia a fost cu holşurub şi plăci perforate. Grinzile au fost prinse cu talpă de tablă prinsă cu holşuruburi, când a venit zăpada… a rupt tot. Din holşuruburi a cedat,  din cauza greutăţii mari. Acum am întărit construcţia, pe lângă tabla perforată cu holşuruburi am mai pus un rând de scândură pe grindă, prinsă în cuie. De fapt, acum este cu două scânduri, şi pe o parte şi pe alta”. Celălalt coacţionar al fermei, Mladin Alexandru, devenit între timp acţionar unic, declară că nu ştie cum arăta proiectul original al halelor, însă ştie că în timpul realizării construcţiei au fost controverse legate de tehnologia ce trebuie aplicată: „Au venit ăştia de la SAPARD şi cu omul lor şi au verificat toate îmbinările, că era problemă cu îmbinarea asta. Constructorul meu a zis că nu vrea să facă îmbinările ca în proiect. Proiectanţii au spus că dacă nu respectă proiectul, construcţia nu ţine. Şi ştiu că a  avut o discuţie de felul ăsta. Eu nu prea mă pricep”. 

Deşi la proiectele SAPARD asigurătorii sunt obligaţi să plătească daunele în totalitatea lor şi reconstrucţia să fie făcută cu firme specializate, conform unor surse din compania de asigurări, fermierul şi-a refăcut hala în regie proprie şi a fost dispus să negocieze cu firma UNIQA Asigurări o despăgubire mult diminuată. Pe de altă parte, o răspundere majoră în ridicarea unor astfel de ferme o au funcţionarii de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi cei de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală, care pe de o parte ar fi trebuit să sesizeze eventuale deficienţe în respectarea proiectului, iar pe de altă parte ar fi trebuit să verifice adevăratele cauze ale prăbuşirii fermei. Referitor la modul în care a fost monitorizată cheltuirea banilor europeni, Gheorghe Brebeanu, coproprietarul fermei la data prăbuşirii acoperişului, a declarat: „De la SAPARD n-a venit nimeni să verifice. A venit doar de la asigurări, proiectantul. S-a constatat că s-a dărâmat din cauza zăpezii”.

România liberă a încercat să afle dacă inspectorii care se ocupă de monitorizarea proiectelor SAPARD au efectuat vreo verificare la ferma GROMFID SRL, după prăbuşirea acesteia. Nu am primit nici un răspuns deşi ­le-am făcut numeroase solicitări în acest sens, începând de miercurea trecută.

Alte 10-15 ferme de porci moderne pot cădea în orice moment

Marian Ciupercă, patronul Marcianna Project 2005 SRL, firma de consultanţă şi proiectare care a proiectat 182 din cele 189 de ferme de porci finanţate până în prezent prin SAPARD şi FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) a declarat la rândul său că proiectele realizate de el împreună cu Mitek România au fost pur şi simplu copiate la xerox de câteva din firmele de construcţii cu care a colaborat, care le-au vândut mai apoi fermierilor ca şi cum ar fi fost „proiecte proprii”, folosindu-le „fără ştampila noastră de avizare”, de multe ori contra unor onorarii colosale: „40.000 euro (suportaţi parţial din fonduri europene)”.

Conform lui Marian Ciupercă, în jur de 40% din fermele de porci din România sunt construite pe structură de lemn, însă mai puţin de jumătate dintre acestea au respectat întocmai specifica­ţiile tehnice ale proiectelor. Asta deoarece la faza de şantier, constructorii inventivi care şi-au însuşit ilegal proiectul, neînţe­legând tehnologia specificată în proiectul tehnic al „fermelor de animale de tip american” s-au împotmolit, înlocuind-o cu improvizaţii făcute după ureche: „În România există constructori care funcţio­nea­ză după principiul: «Mai puţine lemne, mai puţine cuie, dacă stă tabla pe acoperiş şi arată a fermă, merge!». În Germania, dacă cineva schimbă un şurub la un proiect, atunci îngheaţă şantie­rul până când vine proiectantul şi reface calculele. Multe ferme ridicate din fonduri europene au folosit structuri improvizate inventate de un tâmplar, care a bătut cuie în doi dulapi şi le-a folosit în locul plăcilor multicui. Până în prezent o singură fermă de porci pe structură de lemn piratată s-a prăbuşit, însă dacă o să fie încercări meteo precum vânturi puternice şi zăpezi de un metru, sunt încă 10-15 ferme care i-o vor lua pe urme. Când aceste ferme vor cădea pot să creeze probleme beneficiarilor fondurilor UE, care au lucrat cu aceşti antreprenori îndoielnici”.

Proiectantul majorităţii fermelor moderne de porcine din România crede că o parte din proprietarii de „ferme-pirat” au fost pur şi simplu păcăliţi de constructor, pentru că „partea structurală nu se vede, fiind mascată de finisaje”, sau, în complicitate cu constructorul, au acceptat să facă compromisuri de la proiectul tehnic iniţial, pentru a face economii băneşti şi a folosi banii în alte scopuri. Marian Ciupercă e convins că apariţia oricărui caz nou de fermă prăbuşită, va scădea credibilitatea României în ochii Bruxelles-ului: „Dezvăluirea acestor practici îi va dezavantaja şi pe fermierii români care vor mai vrea să facă cinstit proiecte cu finanţare UE”.

Cine sunt „băieţii deştepţi” ai fermelor din lemn

Unul dintre cei care au construit ferme-„pirat”, copiate după modelul american, este Mironel Dascălu. Acesta este unul dintre membrii fondatori ai cooperativei Muntenia. Dascălu ne-a fost indicat de o sursă implicată în accesarea fondurilor europene, care a vrut să rămână anonimă, ca fiind unul din antreprenorii care şi-au construit, cu finanţare UE, mai multe ferme de porci „neconforme”, în care au înlocuit elementele structurale ale construcţiilor cu elemente ieftine, de natură îndoielnică, falsificând mai apoi ştampila şi semnătura proiectantului pe procesele verbale de recepţie a lucrării, ca să poată primi fondurile europene. Mai mult, sursele noastre ne-au identificat punctual cele şase ferme de porci din judeţele Buzău şi Dolj finanţate de UE, ale căror proiecte ar fi fost falsificate. Mironel Dascălu nu a putut fi contactat nici la telefon, nici pe e-mail, în ciuda încercărilor repetate din ultimele două săptămâni, de a-i obţine punctul de vedere. Precizăm că Mironel Dascălu a fost condamnat în 2011 la închisoare cu suspendare şi a fost obligat la restituirea a jumătate de milion de lei către APDRP, după ce au fost descoperite falsuri în acte la una din fermele sale.  

Cum îţi poţi face fermă din bani europeni?

Există două variante prin care poţi accesa fonduri nerambursabile:

*   Măsura 121 – pentru moderni­zarea fermelor deja existente.

– Valoarea proiectelor este de ­minimum 5.000 de euro şi ­maximum 3 milioane de euro pentru investiţiile care includ şi utilizarea energiei regenerabile.

– Fondurile nerambursabile reprezintă 40%-75% din valoarea proiectului.

– Beneficiarul e obligat să nu ­modifice proiectul timp de 5 ani de la inaugurarea fermei.

*   Măsura 112 – pentru ­sprijinirea tinerilor de la sat

– E acordată exclusiv fermierilor sub 40 de ani care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii.

– Prima de instalare e de maximum 40.000 euro (în funcţie de mărimea exploataţiei).