Trebuie să faci o construcţie din lemn. Un anumit lemn, de balsa, care are calităţile lui. E rezistent şi flexibil. Dar construcţia trebuie să aibă 21 de centimetri înălţime, iar stinghiile care compun acest mic ansamblu să fie, atenţie, de numai trei milimetri grosime. Şi încă ceva la fel de important – întreaga structură va avea exact 15 grame. Bun, dar asta nu e nimic. Să vedeţi de acum încolo. Acest firav corp va trebui să fie mult mai rezistent decât pare, adică să susţină, pentru cel puţin trei secunde, o greutate cât mai mare posibil. Ei bine, am întâlnit cinci elevi de clasa a IX-a, din Bucureşti, de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, care au făcut această structură din lemn capabilă să suţină – cât credeţi? – nici mai mult nici mai puţin decât 150 de kilograme! Cu acest proiect au câştigat locul al doilea la un concurs internaţional dedicat inteligenţei şi imaginaţiei elevilor şi studenţilor. Pe primul loc a fost o echipă din SUA. Concurenţii americani au reuşit să aşeze pe acelaşi gen de structură din lemn o greutate de 250 de kilograme.
Concurs cu teme dintre cele mai neaşteptate
Am mers, până să înceapă vacanţa, la Colegiul „Mihai Viteazul”, să-i cunosc pe cei cinci elevi care au fost în acest an la concursul „Odyssey of the mind”, organizat în Rusia, la Sankt Petersburg. Genul acesta de concurs este organizat peste tot în lume încă din 1993 şi a fost inventat, dacă se poate spune aşa, de un profesor american, Samuel Mickelson. Americanul şi-a spus aşa – trebuie să facem un concurs pentru toţi elevii şi studenţii din lume, să le testăm atât inteligenţa şi imaginaţia, cât şi cunoştinţele acumulate în anii de şcoală. Dar să-i cunoaştem pe cei cinci concurenţi români – Tudor Vasilica, Ştefan Copeţchi, Eduard Ciucu, Răzvan Dobre şi Andrei Iosif. Au avut şi un antrenor, pe Andrei Ţuţueanu. Aşa e regulamentul, ca echipa, formată din cinci sau şapte oameni, să aibă şi un antrenor. Andrei e student la Politehnică, dar cu ceva ani în urmă a fost şi el la acest concurs. „Au fost, în alte ediţii, teme dintre cele mai neaşteptate. De data asta, ca antrenor, i-am făcut pe componenţii echipei să lucreze împreună, să-şi asculte unul altuia opiniile”, îşi explică Andrei rolul important în cadrul echipei. Apropo de alte teme, tehnice sau artistice, din alţi ani – să construieşti un vehicul care să funcţioneze pe baza unor surse de energie neconvenţionale, să rescrii în totalitate un roman clasic, să regizezi şi să joci într-o piesă de teatru care să exemplifice calităţile sau defectele umane.
Un „fulg” rezistent ca oţelul
Organizaţia internaţională care poartă chiar titulatura concursului – „Odyssey of the mind” – propune în fiecare an câte cinci teme pentru echipele, din diverse ţări, înscrise în competiţie. Unele teme trebuie făcute acasă şi te duci cu ele rezolvate la concurs. Alte teme însă sunt susţinute de fiecare echipă chiar la concursul propriu-zis, sub presiunea timpului. De pildă, în acest an cei cinci concurenţi români au avut şi o temă de rezolvat în cel mai scurt timp – au primit carioci, hârtie, creioane şi cinci minute de gândire pentru macheta unei statui. Apoi încă cinci minute în care să deseneze şi tot în intervalul acela de timp să şi explice juriului ceea ce au obţinut pe hârtie. Dar a fost şi tema pentru acasă, a construcţiei din lemn care să susţină o greutate cât mai mare. Concursul din acest an s-a desfăşurat în aprilie. Românii au primit tema pentru acasă în octombrie 2011. Până în luna februarie 2012 au avut timp de gândire, de proiectare. Au căutat mai întâi lemnul de balsa, un lemn din Africa, ştiu elevii, dar care se vinde şi în România, la magazine specializate pentru materialele de construcţii. Au găsit lemnul sub forma unor plăci. E clar, placa trebuia tăiată, să fie obţinute şipcile. Nu ţi se spunea în tema concursului cum să fie construţia, sub ce formă, ci doar să aibă 21 de centimetri înălţime, iar stinghiile de trei milimetri grosime. Românii s-au apucat de treabă. Au ales să facă un ansamblu sub forma corpului unei macarale. Patru stinghii principale, lungi, încheiate la cele două capete cu alte patru beţişoare. Construcţia a fost întărită, pe cele patru laturi, cu stinghii puse în diagonală. Trebuia mare atenţie şi la lipici – să nu pui mult, pentru că atârnă la greutate. Să nu uităm – 15 grame întreaga construcţie. Nimic în plus! Românii au încercat de cinci ori să facă un corp de acest fel. Aşezau greutăţi pe el şi se sfărâma. Abia cea de-a şasea încercare a fost cu noroc. Sunt condus acum spre subsolul Colegiului „Mihai Viteazul”, într-un atelier. Mi se arată o platfomă specială unde au fost încercate aceste construcţii din lemn. „Macaraua” din şipci, aproape ca un fulg, când o ţii numai cu un deget, este aşezată acum sub platformă. Şi pe acest postament elevii încep să aşeze greutăţi. Firavul corp rezistă fără să dea nicio clipă senzaţia că ar putea să cedeze.
„Am demonstrat că se poate”
Pentru aceşti puştani, care abia au terminat clasa a IX-a, răspunsul vine foarte repede atunci când sunt întrebaţi despre importanţa concursului – „am demonstrat că se poate”. Şi adaugă – ne place să lucrăm sub presiunea timpului, să rezolvăm rapid nişte subiecte”. Vor să participe şi la anul. Au făcut echipa asta, din cinci oameni, de la două clase de-a IX-a din liceul lor. Erau doar colegi. Acum spun despre competiţie că i-a transformat în prieteni. Dincolo de concursul în sine, mai este şi o altă idee, cea a unui învăţământ axat pe latura practică. Din acest punct de vedere, ideea participării românilor la o astfel de competiţie internaţională a fost promovată de Mihai Surdu, directorul adjunct al Colegiului „Mihai Viteazul”. Aşa a fost înfiinţată Fundaţia „Physis-3”, care din 2007 promovează acest gen de concurs în ţara noastră. „Este un concurs complementar cu ceea ce există la noi, un învăţământ teoretizat. E nevoie şi de competenţe practice la elevi. O competiţie în care concurenţii sunt solicitaţi din toate punctele de vedere. Încercăm de cinci ani să promovăm acest tip de concurs în România, fără să avem însă un răspuns pe măsură”, arată directoul Mihai Surdu. Conform regulamentului stabilit de cei care au creat acest concurs, înaintea competiţiei mondiale ar trebui să existe o selecţie naţională, pentru ca din fiecare ţară să fie apoi trimişi candidaţii cei mai buni la campionatul mondial al inteligenţei tinerilor. Din păcate, la noi, în ultimii ani, doar câteva licee s-au arătat interesate de acest subiect. Câte o ţară anume organizează, în fiecare an, competiţia mondială. Gazde au fost, în ultimii ani, chiar state din apropierea noastră – Ungaria, Slovacia şi Belarus. Polonia are peste 200 de echipe de elevi şi studenţi care se întrec între ele, pentru a se stabili cel mai bun grup care va participa la concursul internaţional. La selecţia naţională din Polonia vine, pentru susţinerea concurenţilor, chiar premierul acestei ţări. La concursul mondial din acest an, de la Sankt Petersburg, au participat echipe de pe toate continentele. Doar câteva exemple – Argentina, Japonia şi Canada, Mexic, Singapore, Marea Britanie.
Chetă de la elevii din „Mihai Viteazul” pentru delegaţia României
Cum s-au dus elevii români de la „Mihai Viteazul”, în acest an, la Sankt Petresburg? Drumul până acolo e lung şi mai ales costisitor. S-au strâns bani, prin intermediul Fundaţiei „Physis-3”, de la diverse firme. O mână de ajutor a venit şi de la foştii elevi ai acestui liceu, redirecţionând 2% din impozitul anual spre respectiva fundaţie. Şi nu în ultimul rând Consiliul elevilor din „Mihai Viteazul” a colectat 5.000 de lei. „Ar trebui să existe şi implicarea autorităţilor în organizarea unei competiţii naţionale, pentru stabilirea echipelor care să meargă la faza internaţională a concursului”, conchide directorul adjunct Mihai Surdu. „Ne străduim să facem cunoscut acest concurs în România”, adaugă Ana Nan, coordonator de proiect al Fundaţiei „Physis-3”. Cu atât mai mult cu cât, de la toamnă, va începe selecţia naţională pentru ediţia din 2013 a competiţiei internaţionale, programată în Germania. După ce reprezentanţii ţării noastre vor fi stabiliţi, în urma selecţiei naţionale, ei vor primi de la organizatori tema de acasă pe care o vor rezolva până la ediţia de anul viitor. Cei care, în America, au creat concursul acesta s-au bazat pe ideea ca profesorii să fie ajutaţi să dezvolte la elevii lor entuziasmul pentru învăţătură, iar copiii şi tinerii să capete abilităţi practice care le vor fi de folos în toată viaţa lor. Rămâne ca şi autorităţile din România să decidă ce e mai bine pentru elevii noştri…
Grame contra kilograme
-15 grame are structura din lemn de balsa construită de elevii Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti.
-150 de kilograme este greutatea suportată de firava construcţie din lemn
– 3 secunde cel puţin trebuie să reziste structura din lemn, conform regulamentului concursului internaţional „Odyssey of the mind”
