Comisarul european Franco Frattini a avertizat cu putin timp in urma asupra necesitatii reformarii serviciilor secrete din Romania. Frattini a declarat ca in tarile Uniunii Europene nu exista decat trei servicii secrete, unul intern, altul extern si al treilea al armatei. El facea aluzie astfel la numarul mare de servicii de la noi din tara care culeg si stocheaza informatii (SRI, SIE, SPP, STS, Directia de Informatii Armatei, Directia de informatii a Internelor). In acest context, fostul director al SRI ne-a declarat ca unele directii, cum ar fi UM 0962 din cadrul MAI, si-au creat la un moment dat o structura paralela de informatii dupa modelul Serviciului Roman de Informatii, incalcand total legea. Reformarea serviciilor secrete a declansat un adevarat razboi intre palate pentru controlul acestor institutii. Totodata, in ultima perioada si comisiile parlamentare isi aroga dreptul de a controla tot ce misca in serviciile secrete.
Comisarul european Franco Frattini, prezent in Romania saptamana trecuta, a sustinut in cadrul unei intalniri cu presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, ca este nevoie in Romania de un cadru legislativ riguros al functionarii serviciilor secrete. El a criticat voalat pe aceasta cale „inflatia” serviciilor care se ocupa de culegerea de informatii. Frattini a precizat ca in Uniunea Europeana nu exista decat trei servicii secrete: intern, extern si al armatei. Fostul director al SRI Costin Georgescu ne-a declarat ca, de fapt, marea problema a constituit-o suprapunerea de atributii ale serviciilor secrete, care s-au calcat pe picioare. „Trebuie sa se delimiteze foarte clar spatiul de actiune al fiecarui serviciu, sa se stie fiecare institutie ce are de facut”, a afirmat Georgescu. El a specificat ca timp de 16 ani „nu a existat o lege-cadru pentru serviciile secrete”. „Acesta este si motivul pentru care s-a ajuns si la crearea cazului Hayssam, asa a fugit din tara sirianul. Nu a existat o coordonare a informatiilor, nici o lege care sa reglementeze unitar modul in care se poate actiona in asemenea situatii”, a mai spus fostul director al SRI.
UM 0962 a dublat activitatea SRI
Virgil Magureanu, director al SRI in perioada 1990-1996, ne-a spus ca de multe ori atributiile serviciilor secrete au fost dublate de unele directii din cadrul unor ministere, care, ilegal, si-au arogat dreptul de a culege informatii. „Un exemplu il reprezinta UM 0962 din cadrul MAI. Aceasta directie a incercat sa copieze SRI, chiar a creat la un moment dat departamente similare SRI. S-a ajuns astfel sa ne calce pe picioare. S-au alocat de catre Ministerul de Interne fonduri masive pentru crearea acestui departament”, a declarat Magureanu. Fostul director a precizat ca de aici au aparut confuziile in ceea ce priveste inflatia de servicii secrete, sustinandu-se ca sunt prea multe: „Potrivit legii, nu existau decat trei servicii. Dar au existat interese sa fie preluate de unele ministere calitatea de culegere de informatii”. Magureanu a subliniat ca SIPA sau Directia de Informatii a MAI nu are caracter decat de departamente in cadrul unor ministere, care sa se ocupe doar de situatia interna a angajatilor sai.
Norica Nicolai: SIE sa se ocupe de imaginea Romaniei!
In acest context, senatorul Norica Nicolai, expert PNL in materie de aparare, ne-a declarat ca Romania trebuie sa adopte modelul european al serviciilor secrete si sa nu se mearga pe linia SUA „de perpetuare a institutiilor care culeg informatii”. Nicolai considera ca SRI trebuie sa ramana singura institutie clasica de culegere de informatii care sa aiba atributii, in special de a veghea la apararea securitatii nationale. In opinia senatorului, Serviciul de Informatii Externe ar trebui sa se concentreze pe latura apararii tarii in afara granitelor, pentru „crearea unor strategii eficiente de aparare a imaginii Romaniei in afara, prevenirea actiunilor de denigrare a statului roman si a populatiei”. Mai mult, precizeaza Norica Nicolai, SIE „ar trebui sa actioneze mai ales in domeniul economic si tehnologic, sa previna si sa combata furtul de tehnologie din tara”. Senatorul PNL a specificat faptul ca pana acum nu s-a facut mai nimic in directia culegerii de informatii despre firmele straine care au participat la privatizarile din Romania. „Multe dintre privatizari s-au dovedit a fi un fiasco, multe societati straine au dat adevarate tunuri, au scos bani cu geanta din tara. Aici era rostul SRI, sa previna asemenea lucruri”, a precizat senatorul PNL. In privinta Directiei de Informatii a Ministerului Administratiei si de Interne, unitatea 0962, Norica Nicolai sustine ca ar trebui sa se concentreze numai pe faptele de coruptie interna ale acestui minister, „nicidecum pe culegere si stocare de informatii”.
Supravegherea puscariasilor, in atentia SIPA
La Ministerul de Justitie, pe structura SIPA ar fi necesara o directie care sa lucreze pe supravegherea sistemului de detentie „pentru prevenirea revoltelor din puscarie”, ne-a mai spus liderul PNL. „Directia de Informatii a Armatei va lucra pe structura si angajamentele NATO, pe fundamentul comunitatii de informatii a NATO. Acest serviciu de informatii al armatei functioneaza in toate tarile membre ale Organizatiei Atlanticului de Nord pe baza unui angajament special”, a precizat Norica Nicolai. STS si SPP ar putea trece la Ministerul de Interne, care sa functioneze ca departamente autonome, cu buget propriu.
Ion Stan: Parlamentul ar trebui sa controleze interceptarile telefonice
Deputatul Ion Stan, membru al Comisiei parlamentare de control a SRI, ne-a declarat ca este necesara o reforma radicala in privinta serviciilor secrete. „Este nevoie de o simplificare, o reducere a numarului de servicii secrete”, a spus Stan. El sustine ca in acest moment nu exista un control al legislativului asupra activitatii acestor institutii, „care nu prezinta decat un raport anual, si acesta cu mare intarziere si care nu cuprinde decat aspecte generale”. „De altfel, mai spune Ion Stan, Parlamentul ar trebui sa aiba dreptul de control si al actiunilor operative in curs, asupra mijloacelor specifice folosite.” Stan mai sustine ca Legislativul nu poate verifica in acest moment legalitatea interceptarii telefoanelor. „Nu putem sa stim in ce masura SRI a radiat din interceptari persoanele carora le-a expirat mandatul de interceptare. Nu stim daca au fost respectate drepturile omului. Nu avem cunostinta daca informatiile obtinute au legatura exclusiv cu siguranta nationala si daca nu sunt folosite in santajarea unor persoane”, a mai spus deputatul.
Bugetul serviciilor, sub lupa Legislativului
Acest punct de vedere este impartasit si de fostul director al SRI, Virgil Magureanu: „Parlamentul trebuie sa vegheze corectitudinea interceptarilor telefonice, temeinicia acestor acte de urmarire. Alesii ar trebui sa verifice chiar urmaririle aflate pe rol”. Totodata, Ion Stan a sustinut necesitatea unui control eficient asupra bugetului serviciilor secrete: „Acum nimeni nu stie unde se duc banii publici. Nu se cunoaste daca exista o eficienta a cheltuirii banilor pe operatiunile serviciilor”. Acesta a dat ca exemplu cazul controlului parlamentar al SUA. „In Statele Unite sunt patru comisii, doua ale parlamentului si alte doua ale presedintelui care au cunostinta inclusiv despre ce bani se cheltuiesc pe operatiunile in curs.” Fostii directori ai SRI au recunoscut ca Parlamentul nu are acces la modul in care sunt cheltuiti banii de servicii. „Legea trebuie sa prevada clar autoritatea comisiei parlamentare de a face verificari, de a sti pe ce se duc banii alocati acestor institutii”, a spus Magureanu. In timp ce Costin Georgescu precizeaza faptul ca „rapoartele prezentate in cele doua Camere nu fac referire la devizele serviciilor secrete”.
Razboiul palatelor, consecinta a confuziei din Constitutie
Virgil Magureanu sustine ca razboiul pentru sefia serviciilor secrete a fost generat de lipsa de claritate in privinta delimitarii atributiilor institutiilor statului. „Potrivit legilor, nu se stie clar cine conduce activitatea de siguranta nationala. S-a ajuns la suprapuneri de atributii, ambiguitati in acest sens”, a spus Magureanu. Acesta a precizat insa ca este normal ca presedintele tarii sa fie cel care coordoneaza activitatea de securitate nationala atat timp cat se mentine rolul preponderent al Consiliului Suprem de Aparare al Tarii. „Insa pentru a se strica echilibrul intre puteri, exploaterea informatiilor venite din aceasta zona sa fie impartita intre Guvern si Presedintie”, a adaugat fostul director al SRI. Mai mult, sustine Magureanu, „trebuie sa se mentina controlul Parlamentului in special asupra bugetului si a legalitatii serviciilor secrete”. Virgil Magureanu a declarat ca exista tari, cum ar fi Franta, unde serviciile sunt sub controlul Guvernului, desi aceasta tara este republica prezidentiala. Mai mult, in Franta contrainformatiile functioneaza in cadrul ministerului de Interne, ministrul raspunzand pentru ce se intampla in zona serviciilor secrete interne. Un fost ministru al Internelor, care a tinut sa-si pastreze anonimatul, ne-a declarat ca batalia pentru servicii secrete demonstreaza inca o data necesitatea modificarii Constitutiei, pentru a se sti daca regimul politic este unul parlamentar sau prezidential: „De aici se ajunge la o serie de blocaje, inclusiv la nivelul serviciilor secrete”.
