Haosul din legislatie le da mari batai de cap societatilor de paza si protectie. Normele in vigoare creeaza doar confuzie, firmele nestiind pe care sa le respecte. Colac peste pupaza, in luna ianuarie a acestui an a avut loc o modificare a legislatiei, dar nu pentru a elimina inadvertentele si a armoniza actele normative existente, ci doar pentru a creste cuantumul amenzilor.
La doar un an de la aparitia Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, Guvernul Romaniei a emis o hotarare care se bate cap in cap cu actul normativ de baza. Desi legea prevede ca societatile de paza nu au voie sa adopte insemne asemanatoare, inclusiv uniforme, Guvernul a hotarat ca toti agentii sa poarte practic un singur tip de uniforma. Mai mult decat atat, s-a impus si o culoare unica, grena, pentru vestimentatie. Alegerea acesteia nu ar fi fost chiar intamplatoare. La vremea respectiva, echipament in aceasta culoare aveau doar angajatii Grupului International de Paza si Protectie SRL, care apartinea fostului consilier prezidential Dumitru Iliescu. Gurile rele mai spun ca, imediat dupa promulgarea HG 514/2004, seful de atunci al Directiei de Ordine Publica din cadrul IGPR, comisarul-sef Ion Sultanescu – un consultant important la elaborarea proiectului de hotarare de guvern -, a fost promovat chestor.
Judecatorii, "specialisti" in lingvistica
Patronatul Societatilor de Securitate (PSS) a atacat in contencios administrativ hotararea care a creat deruta si confuzie in randul firmelor de paza. PSS a solicitat instantei sa anuleze HG 519/2004, aratand ca aceasta intra in contradictie cu Legea 333/2003. Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), intervenient in proces, nu a adus argumente in favoarea legalitatii actului normativ, ci a sustinut ca patronatul nu ar avea nici "calitate procesuala activa", nici "interes legitim, personal si direct care sa justifice actiunea in justitie". Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti (CAB) au admis actiunea PSS, stabilind ca hotararea de guvern incalca "principiul ierarhiei fortelor juridice", prin prevederile contrare Legii 333/2003. Sentinta CAB nr. 2615/9.11.2004 i-a nemultumit pe reprezentantii MAI, care au declarat recurs. Surprinzator, instanta Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) a stabilit ca hotararea de guvern nu este in contradictie cu Legea 333/3003. Mai mult, judecatorii nu au sesizat diferenta lingvistica dintre "model" si "culoare". "Faptul ca s-a stabilit in aceasta hotarare aceeasi culoare pentru uniformele tuturor societatilor de paza si protectie nu este un argument de natura sa conduca instanta la ideea ca HG 519/2004 a fost data cu incalcarea legii", se arata in Decizia 3852/2005 a ICCJ.
Amenzi de sute de ori mai mari
Parlamentul Romaniei a promulgat in urma cu o luna o lege prin care s-au majorat nepermis de mult amenzile pe care le risca agentii de paza. Astfel, de la 500.000 de lei vechi legiuitorii au sarit la 10.000 de lei noi (echivalentul a 100 milioane de lei vechi). Cuantumul sanctiunilor este exagerat de mare, mai ales daca se ia in calcul ca salariul mediu al unui bodyguard nu sare de 400 de lei noi. Originala initiativa a apartinut deputatului liberal de Iasi Traian Dobre. Liberalul a fost acuzat ca demersul sau ar fi avut la baza un conflict mai vechi cu o firma de paza si protectie din Iasi. Paznicii First Guard Moldavia (FGM) au impiedicat firma Comat SA, la care actionar majoritar este Dobre, sa ocupe abuziv baza Clubului Sportiv "Nicolina" Iasi. In urma scandalului declansat atunci Traian Dobre i-ar fi amenintat pe patronii FGM ca le va veni de hac.
"Militieni si securisti, vechi si noi"
Deputatul Traian Dobre recunoaste ca firma sa a avut, indirect, un conflict cu FGM, dar spune ca nu a amenintat niciodata pe nimeni.
Potrivit liberalului, nu acest incident l-a determinat sa faca demersul legislativ. "Totul a pornit de la taranii de la Cotnari, care nu pot intra pe terenurile lor pentru ca IAS-ul a angajat bodyguarzi", a declarat Dobre. In opinia sa, firmele de paza trebuie sa fie angajate doar de proprietari, nu insa si de administratorii unor bunuri. Exact ca si in cazul clubului sportiv, care nu este proprietar al bazei, ci doar administrator.
Traian Dobre nu-si ascunde antipatia pentru societatile de paza si protectie, ceea ce explica intr-o oarecare masura cuantumul amenzilor stalilit de legea initiata de el. "In general, firmele de paza ascund anumite interese. Uitati-va cine le conduc! Numai fosti militieni si fosti securisti, mana-n mana cu actuali militieni si actuali securisti!", a mai declarat deputatul liberal.
Paravan pentru servicii private de informatii?
Imaginea firmelor de protectie si paza a fost serios "sifonata", de-a lungul timpului, de numeroase scandaluri. Acuzatiile au mers de la implicare in actiuni de recuperare, rapiri si santaje pana la interceptari ilegale ale convorbirilor telefonice. De asemenea, s-au mai vehiculat informatii potrivit carora multe dintre aceste societati ar fi de fapt controlate de grupari mafiote, care au legaturi oculte cu partide politice sau cu servicii secrete. Mai mult, s-a spus ca in spatele unor "nevinovate" firme de protectie si paza s-ar camufla perfect servicii de informatii private, care initiaza activitati ilegale sau la limita legii. Chiar oficiali ai SRI au recunoscut ca exista servicii de informatii private, care intercepteaza comunicatiile telefonice sau electronice, dar ancheta parlamentara pe aceasta tema a ramas in stand by. Importanti oameni de afaceri din Romania au investit in aceasta zona, preferand sa-si asigure singuri securitatea. Alti investitori importanti in domeniu sunt fosti oficiali sau inalti ofiteri din politie sau din serviciile de informatii. Ultimii veniti pe acesta lunga lista sunt ex-seful SRI Radu Timofte si ex-seful SPP Gabriel Nagy.
"Nu ne controlam membrii, nu ne permite statutul"
Patronatul Societatilor de Securitate (PSS) nu poate controla activitatea firmelor ale caror interese le reprezinta. Asadar, nu poate face ordine in propria curte. Cel putin asta sustin oficialii PSS intrebati despre deficitul de imagine al unora dintre membri. Infiintat in luna noiembrie 2002, in urma unei sedinte a Asociatiei Romane a Profesionistilor in Paza si Sisteme de Securitate, PSS grupeaza 102 firme de profil.
Obiectivele declarate sunt: dobandirea reprezentativitatii la nivel de ramura pentru asigurarea prezentei in Comisiile de Dialog Social din cadrul unor ministere, cresterea numarului de membri si infiintarea de filiale teritoriale, practicarea unei concurente loiale, elaborarea unui cod deontologic, colaborarea cu autoritatile statului, in special cu Ministerul Administratiei si Internelor, asocierea la Confederatia Europeana a Serviciilor de Securitate.
