5.6 C
București
joi, 14 noiembrie 2024
AcasăSpecialIoan Borda, condamnat pentru infractiuni inexistente

Ioan Borda, condamnat pentru infractiuni inexistente

Romania va pierde un nou proces la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg daca magistratii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie vor mentine deciziile judecatorilor mureseni. Procesul penal cu pricina a fost, in plus, si primul pas pe drumul spre faliment al singurului producator de camere pentru motociclete si biciclete din Romania, Romvelo Ludus.

Morisca judecatorilor

In acest moment, fostul director al Romvelo Ludus, Ioan Borda, este condamnat la patru ani de inchisoare cu executare si la doi ani de interzicere a unor drepturi. Decizia Curtii de Apel Mures a fost pronuntata pe 28 iunie 2007 in dosarul cu numarul 440/43/2007. Aceasta nu face decat sa agraveze sentinta penala pronuntata de Tribunalul Mures, pe data de 21.12.2006, impotriva lui Ioan Borda, care era condamnat la trei ani de inchisoare cu suspendare si la interzicerea unor drepturi timp de doi ani. Anterior, Ioan Borda fusese arestat preventiv, la cererea procurorilor anticoruptie din serviciul teritorial Mures. Intregul dosar a fost construit pe baza plangerii depuse de o fosta prietena de familie a lui Ioan Borda, Aurelia Lung, care de altfel a lucrat aproape doua decenii in acelasi birou cu sotia lui Ioan Borda. Atat rechizitoriul intocmit de procurorii anticoruptie, cat si motivarea sentintei pronuntate de Tribunalul Mures arata ca Ioan Borda ar fi primit ca mita de la Aurelia Lung o serie de bunuri si servicii. Numai ca majoritatea acestor bunuri au fost date de Aurelia Lung in perioada in care oferirea de astfel de foloase managerilor firmelor private nu era considerata infractiune, ci cel mult plata nedatorata, sanctionata de Codul Civil cu restituirea bunurilor.

Amici de 30 de ani
Relatia dintre Ioan Borda si Aurelia Lung dateaza de dinainte de Revolutie. Ioan Borda a fost director al societatii Romvelo Ludus in perioada 1977-1990. In aceasta perioada, Romvelo Ludus era una dintre fabricile-fanion ale industriei socialiste din judetul Mures si producea peste 3.000.000 de anvelope anual. In aceasta perioada, Aurelia Lung a fost angajata in cadrul fabricii, unde s-a imprietenit cu familia Borda. In anul 1990 Borda a fost indepartat de la conducerea firmei, insa in anul 1993 a fost reinstalat in functia de director general. In anul 1997 Romvelo a fost partial privatizata, SIF Banat-Crisana vanzand un pachet de 48,46 la suta din actiunile acesteia. Doi ani mai tarziu, FPS a vandut un pachet de 44,48 la suta din actiunile Romvelo unei companii – ZRC Craiova. Restul de 7,06 la suta din actiunile firmei a fost vandut unor persoane fizice. In timpul privatizarii, Ioan Borda a dezvoltat o retea de vanzari prin intermediul unor reprezentante. Una dintre ele era tocmai viitorul actionar, ZRC Craiova. Aurelia Lung a infiintat o firma-capusa, Rocam Ludus, care a devenit reprezentanta Romvelo si care distribuia produsele firmei in judete precum Mures, Brasov, Arges si altele. Ioan Borda a declarat ca a incurajat-o pe Aurelia Lung sa infiinteze firma Rocam pe numele fiului ei, Claudiu Lung, cadru didactic la Facultatea de Fizica a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, si sa faca afaceri cu Romvelo. Ulterior, Rocam urma sa devina actionar al fabricii din Ludus si – spune Ioan Borda – in schimb el ar fi urmat sa devina actionar la Rocam.

Privatizare dirijata
Rocam avea o serie de avantaje, inclusiv termene mai lungi pentru plata facturilor emise de Romvelo. Cu toate ca fabrica de anvelope trecea dintr-o reorganizare in alta, reprezentantele sale prosperau. Ioan Borda afirma ca nu a tratat preferential Rocam Ludus in comparatie cu celelalte reprezentante, desi recunoaste ca a ajutat-o cu sfaturi si cu bani pe prietena sa de atunci Aurelia Lung. Pe de alta parte, fostul director de la Romvelo recunoaste ca "reprezentantele aveau anumite privilegii, de care nu se bucurau ceilalti distribuitori, insa asa procedeaza toate marile firme, pentru ca altfel nu ar mai exista reprezentante".
In data de 23 noiembrie 2003, Rocam a cumparat de pe piata Rasdaq pachetul de actiuni detinut de SIF Banat-Crisana la Romvelo Ludus. Era vorba de 316.077 de actiuni, iar valoarea totala a tranzactiei a fost de 14,2 miliarde de lei vechi. Ioan Borda spune ca el a obtinut banii necesari pentru finalizarea tranzactiei. Concret, l-a determinat pe proprietarul Rocam, Claudiu Lung, sa ii ofere gratuit 50 la suta din actiunile Rocam. Cei doi au incheiat un antecontract si, apoi, Rocam a luat un credit de la BCR Ludus, cu o valoare totala de 11 miliarde de lei. In plus, Ioan Borda a varsat in contul Rocam suma de 9.000 de euro si 3.000 de dolari americani. Toti banii au fost folositi pentru cumpararea titlurilor la Romvelo.

Care pe care?

Cu toate acestea, in decembrie 2003 vechea prietenie s-a destramat. Noul actionar, Rocam, a convocat o adunare generala a actionarilor in data de 12.12.2003, pentru desemnarea unui nou consiliu de administratie. Ioan Borda a pierdut functia de presedinte-director general al societatii Romvelo, in favoarea lui Constantin Zaharia. Noul consiliu de administratie ii mai includea pe Aurelia Lung si Claudiu Lung. Fostii angajati ai societatii afirma ca Ioan Borda i-a amenintat pe cei doi ca ii va distruge. Numai ca membrii familiei Lung au depus o plangere la Parchetul National Anticoruptie Mures, in care afirmau ca i-au oferit drept mita diferite bunuri lui Ioan Borda. Piesa de rezistenta a dosarului a fost reprezentata de contractul prin care Claudiu Lung ii ceda lui Ioan Borda jumatate din actiunile Rocam. Aurelia Lung, in calitate de denuntator, a fost exonerata de raspunderea penala pentru dare de mita, iar Ioan Borda a fost condamnat. La doi ani de la indepartarea sa de la conducerea societatii, Romvelo Ludus a intrat in faliment. Insa lucrurile devin mai complicate abia acum.

Incompetenta sau rea-credinta?
In rechizitoriul sau, procurorul Marius Vartic scrie, negru pe alb, ca Aurelia Lung a cumparat, pe Rocam, mai multe bunuri pe care le-a oferit drept mita lui Ioan Borda. Este vorba de o canapea cu doua fotolii – oferite pe 17.12.1998, de un telefon Nokia – cumparat pe 04.03.1999, precum si mai multe obiecte electrocasnice, cum ar fi o friteuza, o hota, o masina de spalat, un televizor si altele – cumparate si oferite, toate, pe data de 18.03.1999. Aurelia Lung sustine ca toate acestea ar fi fost mita pentru ca Ioan Borda sa favorizeze Rocam.
In denunt, ea mai scrie ca Rocam a oferit, pe 14.08.2000, dreptul de a utiliza o masina Renault pentru ginerele lui Ioan Borda, Lucian Blaga. De asemenea, o alta proba invocata de Aurelia Lung a fost faptul ca, impreuna cu alte doua persoane si cu Maria Borda, au facut o excursie de doua zile in Turcia, iar cazarea la Istanbul si masa au fost platite de Aurelia Lung. La fel, cele doua femei si alte doua persoane au mai fost in Turcia trei zile, in septembrie 2002, iar cea mai mare parte a cheltuielilor a fost efectuata de Aurelia Lung.

Rechizitoriul mai face referire la faptul ca Ioan Borda a coordonat cumpararea de actiuni la Romvelo in contul Rocam, precum si la faptul ca familia sa ar fi primit mai multe sume de bani de la Aurelia Lung. Insa singura dovada a platii acestor bani este marturia Aureliei Lung. Pe baza acestor probe, Ioan Borda a fost trimis in judecata si condamnat. La prima vedere, facturile emise pe numele Rocam pentru bunuri gasite in casa lui Ioan Borda sunt niste dovezi zdrobitoare. Numai ca toate bunurile gasite acasa la fostul director au fost oferite inainte de anul 2000, cand a intrat in vigoare legea referitoare la infiintarea PNA. Practic, inainte de intrarea in vigoare a acestei legi, care asimila anumite categorii de manageri cu functionarii publici, chiar daca Ioan Borda a primit bunurile cu pricina de la Aurelia Lung, fapta sa nu era infractiune! Cel mult Aurelia Lung ar fi putut cere restituirea bunurilor, printr-un proces civil. Celelalte probe din dosar, referitoare la faptele comise dupa anul 2000, sunt mult mai "subtiri". Este vorba despre niste sume de bani pentru care nu exista o alta dovada decat declaratia Aureliei Lung, apoi despre o masina care nu a fost oferita in proprietate, ci doar in folosinta temporara, si despre doua excursii. Imprumutul gratuit al masinii si excursiile sunt singurele fapte de dupa anul 2000 pentru care exista documente. Numai ca nici una nu a fost comisa de Ioan Borda, ci de rudele acestuia.
Cu toate acestea, fostul director este singurul condamnat in acest dosar. Sentinta Tribunalului Mures, mentinuta de Curtea de Apel Mures, a reluat pe larg expunerile din rechizitoriul Parchetului. Practic, nici procurorii, nici judecatorii nu au observat ca principalele probe se refereau la niste fapte ce nu erau prevazute de legislatia penala la data comiterii lor, deci care nu puteau fi pedepsite. Specialistii in drept spun ca toate aceste elemente ar fi trebuit eliminate ca probe de la dosar. Numai ca atunci, probabil, magistratii ar fi ezitat sa il condamne pe Borda pe baza unor probe mai mult decat indirecte.

» Prietenie

Ioan Borda afirma ca nu a primit nici un leu de la Aurelia Lung drept spaga. El afirma ca ginerele sau a primit masina de la Claudiu Lung pentru a se deplasa in interesul firmei si pentru ca cei doi tineri erau prieteni. La fel, el spune ca amicitia dintre sotia sa si Aurelia Lung era atat de veche incat isi petreceau impreuna sarbatorile si concediile, iar in aceste conditii au fost prilejuri in care masa si cazarea erau platite de familia Borda. "Pur si simplu asa procedam, pentru ca eram intre prieteni. Nu credeam ca vom ajunge la judecata", spune Ioan Borda. Mai mult, el afirma ca i-a platit Aureliei Lung, cu banii jos, toate bunurile electronice gasite in casa sa, dar ca a acceptat ca acestea sa fie trecute pe numele firmei Rocam pentru ca prietena lui sa isi poata recupera din impozite. In ciuda insistentelor, proprietarul firmei Rocam, Claudiu Lung, nu a putut fi contactat. La sediul Romvelo a fost de negasit. Numarul sau de telefon a fost dezactivat.

» Recurs

Ultima faza a procesului este in plina desfasurare. Ioan Borda a declarat recurs impotriva deciziei Curtii de Apel Mures. Recursul se afla pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Cele mai citite

Primăriile din țară, sprijinite cu un miliard de lei pentru finalizarea unor proiecte europene

Autoritățile locale vor putea solicita împrumuturi de până la un miliard de lei de la Trezoreria Statului Autoritățile locale vor putea solicita împrumuturi de până...

IPS Teodosie a fost trimis în judecată. Hotărârea Curții de Apel Constanța poate fi atacată la ÎCCJ

Judecătorii Curţii de Apel Constanţa au respins joi, ca fiind nefondată, cererea arhiepiscopului Tomisului, IPS Teodosie, privind constatarea nelegalităţii actelor de urmărire penală întocmite...

Denzel Washington a dezvăluit că se gândește să se retragă în următorii ani

Într-un interviu acordat emisiunii „Today” din Australia, Washington a discutat despre cariera sa, proiectele viitoare și planurile de retragere. Denzel Washington a dezvăluit că...
Ultima oră
Pe aceeași temă