Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a omis să-şi treacă în CV-ul expus pe site-ul instituţiei funcţiile politice pe care le-a deţinut în perioada comunistă. Potrivit dosarului său de cadre pe care România liberă vi-l prezintă în exclusivitate, Duşa a fost activist PCR. Dacă şi în ţara noastră ar fi funcţionat o lege a lustraţiei, acesta ar fi fost incompatibil cu funcţia de ministru.
După decembrie 1989, majoritatea demnitarilor care au făcut parte din structurile de conducere ale Partidului Comunist Român şi Uniunea Tineretului Comunist ( UTC/UASCR) şi care au continuat să deţină funcţii şi în noul regim şi-au cosmetizat CV-urile sau şi le-au schimbat pur şi simplu. Un exemplu în acest sens este Ion Iliescu. În toate interviurile şi „who’s who-urile” care l-au avut ca protagonist pe fostul preşedinte, acesta şi-a declinat doar funcţiile pe care le-a îndeplinit pe linie de stat. Astfel, despre perioada în care a deţinut funcţia de prim-secretar al Comitetului Judeţean Iaşi al PCR şi preşedinte al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Iaşi (1974 – 1979), Iliescu afirma cu orice ocazie că în acele vremuri era „marginalizat” de către Ceauşescu în funcţia de primar/preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi. Bineînţeles, în această demnitate, Iliescu nu ar fi putut ajunge niciodată dacă nu ar fi avut şi o funcţie puternică în aparatul de partid, aspect pe care liderul PSD l-a omis întotdeauna.
Un caz asemănător cu cel al lui Ion Iliescu este şi cel al actualului ministru al Apărării Naţionale, Mircea Duşa. În CV-ul postat pe site-ul oficial al instituţiei pe care o conduce, Duşa afirmă că în perioada 1976 – 1986 a fost „funcţionar de conducere” la Consiliul Popular al oraşului Topliţa, iar între 1986 şi 1990 a deţinut funcţia de vicepreşedinte al aceluiaşi organ local al puterii de stat. Duşa nu aminteşte nimic despre calităţile oficiale pe care le-a deţinut în organele de conducere ale PCR şi UTC şi care l-au propulsat în funcţia de viceprimar al Topliţei. Trecutul partinic al ministrului Duşa nu reiese din CV-ul domniei sale de pe site-ul MApN, ci din dosarul de cadre aflat în custodia fostului CC al UTC (vezi Arhivele Naţionale Istorice Centrale).
Cât timp a fost Duşa activist de partid
Astfel, după efectuarea stagiului militar la UM 01709 Miercurea Ciuc (oct. 1974 – febr. 1976), Duşa s-a angajat ca impiegat de mişcare la Autobaza Topliţa din cadrul Întreprinderii de Transporturi Auto Harghita, iar după câteva luni de zile s-a transferat la Consiliul Popular al oraşului Topliţa, în funcţia de tehnician proiectant la Compartimentul de arhitectură şi sistematizare. Aici a fost ales în funcţia de secretar al Biroului organizaţiei UTC din cadrul Consiliului Popular pe care a ocupat-o timp de 4 ani (iun. 1976 – 1980).
În 1978, când avea 23 de ani, Duşa a fost primit în PCR, iar doi ani mai târziu a fost trimis la perfecţionare la Şcoala interjudeţeană de partid Bacău pentru a urma un curs UTC de două luni. Datorită absolvirii cu rezultate bune a acestui curs, în decembrie 1980, Duşa a fost promovat în funcţia de secretar al Comitetului orăşenesc Topliţa al UTC (numirea în această funcţie s-a făcut cu avizul Secretariatului Comitetului Judeţean Harghita al PCR), fiind cooptat totodată şi în rândul membrilor Comitetului Judeţean Harghita al UTC. Şefii UTC-ului de la Bucureşti au fost mulţumiţi de prestaţia lui Duşa ca şef al tinerilor comunişti din oraşul Topliţa şi, după un an de zile (dec. 1980 – nov. 1981), au decis să-l promoveze în funcţia de instructor teritorial al CC al UTC, având o retribuţie tarifară lunară de 3.350 de lei (deşi la acea dată nu avea studii superioare, ca lucrător politic, Duşa câştiga cât un medic chirurg cu ani buni vechime).
Pe acest post a rămas până la 1 august 1983, atunci când Duşa a fost avansat ca activist de partid la Comitetul Judeţean Harghita al PCR, mai precis instructor al Comitetului orăşenesc de partid Topliţa. Ultimul document cu care se încheie dosarul de cadre al lui Duşa este o adresă din 1 august 1983 a Cancelariei CC al UTC către Secţia organizatorică a CC al UTC, privind decizia de eliberare din funcţia de instructor al CC al UTC.
Mai mult ca sigur că, o dată cu promovarea lui Duşa ca activist PCR, resortul de cadre al CJ Harghita al PCR i-a întocmit un nou dosar de cadre, care în zilele noastre este posibil să se regăsească în custodia filialei Harghita a Arhivelor Naţionale ale României.
Contactat de ziarul România liberă, Mircea Duşa a recunoscut că a deţinut funcţii pe linie de partid şi a precizat că din funcţia de instructor al Comitetului orăşenesc a fost promovat viceprimar. „După aceste funcţii, am devenit viceprimar al oraşului Topliţa. Nu mai reţin cât câştigam în acea perioadă”, a declarat ministrul Apărării.
(Text realizat cu ajutorul ONG-ului Miliţia Spirituală)
Cariera politică a ministrului Apărării
Mircea Duşa a deţinut diverse funcţii în cadrul Consiliului Popular al oraşului Topliţa: şef serviciu (1976-1986); vicepreşedinte (1986-1990); viceprimar (1990-1996); primar (1996-2000).
A fost prefectul judeţului Harghita între anii 2001-2004; este membru al PSD şi preşedintele Organizaţiei Judeţene Harghita PSD din 1996; în perioada 1996-2001, a ocupat funcţia de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România; în 2004 a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 21 din Harghita, pe listele Uniunii Naţionale PSD-PUR; vicepreşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor; din 2012, ministru al Apărării.
