În ultimii ani, sume impresionante au fost plătite din bugetul Capitalei pentru proiecte a căror utilitate s-a dovedit ulterior redusă sau care nici nu au mai fost finalizate. „România liberă“ vă prezintă zece dintre cele mai proaste afaceri făcute de administraţia Bucureştiului.
Ultimul proiect controversat l-a avut drept autor pe primarul Sorin Oprescu. Acesta a decis să pornească lucrările la pasajul subteran din Piaţa Presei, în condiţiile în care Ordinul Arhitecţilor din România s-a opus iniţiativei, considerând-o inutilă. Costul proiectului suportat de la buget: 18 milioane euro.
Aici sunt banii dumneavoastră
Lista cheltuielilor controversate făcute de-a lungul vremii de Primăria Bucureşti este foarte lungă.
Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“, ne-a făcut o radiografie a acestor investiţii: „Deşi s-au cheltuit doar în ultimii zece ani aproape 20 miliarde euro în Bucureşti, mare parte din aceşti bani s-au dus pe chestiuni fără impact în dezvoltarea oraşului.
Cele mai mari dintre aceste cheltuieli au fost cu asfaltările, inclusiv bordurile, cu cheltuieli – doar la nivelul Primăriei Generale – de ordinul a 100 milioane euro pe an, cu spaţiile verzi, bani aruncaţi pe celebrele panseluţe, care au avut alocate bugete de ordinul a 50 milioane euro pe an. Numai cu aceşti bani, în ultimii cinci ani, se puteau construi două magistrale de metrou. În al doilea rând, banii alocaţi pe dezvoltare au fost daţi în general pe proiecte nejustificate – vezi studiul de fezabilitate pentru autostrada suspendată, care probabil nu se va face niciodată –, fie pe proiecte făcute de mântuială, precum pistele pentru biciclişti, închise de poliţie deoarece reprezentau pericol public“.
1. Jardiniere la preţ de Dacia Logan
Programul „Capitala creşte verde“ a fost iniţat de Sorin Oprescu acum patru ani. Autorităţile locale au achiziţionat obiecte de mobilier urban de la firme, prin încredinţare directă, în valoare de mai multe milioane de euro.
S-au cumpărat sute de jardiniere din tablă la preţul de 3.800 euro bucata şi 2.800 de bănci pentru parcuri la 380 euro bucata. Un alt exemplu de cheltuială nesăbuită a banului public: în Herăstrău şi Cişmigiu, două locuri de joacă, cu leagăne şi tobogane, au costat primăria suma de 1,2 milioane euro. În fond a fost vorba de nişte tobogane şi leagăne. Desigur, toate preţurile de mai sus sunt mult mai mari decât în cazul în care achiziţia lor
s-ar fi făcut de pe piaţa liberă.
2. Din zece ceasuri de aur au mai rămas două
În anul 2009, Curtea de Conturi a evidenţiat faptul că primăria a dispus „plata sumei de 2.977.000 lei pentru achiziţia şi punerea în funcţiune a 10 ceasuri stradale (placate cu aur de 24K), care nu erau recepţionate şi nu erau puse în operă. La data plăţii s-a încheiat un proces-verbal de custodie – fictiv“. În final, primăria a primit doar două ceasuri, restul fiind pierdute pe traseu.
3. Autobuze fără aer condiţionat
Transportul în comun nu a fost niciodată punctul forte al Capitalei. Autobuzele sunt prea puţine, iar multe dintre ele au un grad foarte mare de uzură. Astfel că anunţul făcut de primarul de-atunci al Capitalei, Adriean Videanu, potrivit căruia avea să înnoiască flota RATB, a fost bine primit. Doar că în 2008 au fost cumpărate 200 de autobuze fără aer condiţionat. Videanu a recunoscut la acea dată că a fost o eroare, dar asta nu i-a răcorit pe bucureşteni.
4. Banii veniţi cadou, aruncaţi la gunoi
În 1998, Japan International Cooperation Agency a finanţat un studiu pentru fluidizarea traficului din Bucureşti. Municipalitatea a pus în practică un singur proiect recomandat de japonezi: Pasajul Basarab, la 15 ani distanţă. Restul proiectelor menite să fluidizeze traficul – şoseaua de centură, inele circulare, modernizarea transportului în comun – nici nu au demarat.
5. Pasaje suspendate spre cer
Despre pasajul suprateran din zona Văcăreşti specialiştii au aceeaşi opinie ca şi despre pasajul subteran de la Casa Presei: este inutil. Mai grav este că lucrările la Pasajul Văcăreşti (unde se circula fluent, în comparaţie cu alte zone ale Bucureştiului) sunt întrerupte din iarna trecută. Compania însărcinată cu finalizarea proiectului (care avea termen aprilie 2012) este Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, aflat în puşcărie. În mod straniu, contractul nu a fost reziliat.
6. Pregătiri de milioane de euro pentru o autostradă suspendată
Deşi soarta autostrăzii suspendate a fost mereu incertă şi a stârnit vii controverse, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, s-a grăbit să plătească studiul de fezabilitate. Iniţial, Oprescu a vorbit de suma de 3,6 milioane euro, dar în final a plătit aproape 8 milioane euro. Vorbim de o iniţiativă care, ani buni de la anunţarea sa, are sorţi mici de reuşită. Nimeni nu s-a înghesuit să finanţeze proiectul, evaluat la 1,5 miliarde euro.
7. Drum expres, fără fonduri
Proiectul „Penetraţie Splaiul Independenţiei–Ciurel–A1“ (construirea unui drum expres spre autostrada Bucureşti-Piteşti) a fost contestat de locuitorii din zonă, care au obţinut în instanţă suspendarea PUZ, dar şi anularea unei autorizaţii de construcţie emisă în regim de urgenţă pentru o parte din lucrare. Acest lucru se întâmpla în primăvara anului curent, după ce primăria începuse o serie de lucrări pe Splai. Proiectul ar fi urmat să coste 580 milioane de euro, dar, din nou, nimeni nu s-a arătat dispus să suporte aceste costuri.
8. Piste pentru biciclete, construite ilegal
În vara anului trecut, poliţia a emis un ordin prin care desfiinţa opt piste pentru biciclete pe care le-a declarat ilegale deoarece nu respectau normele de siguranţă pentru biciclişti şi pietoni. Acestea făceau parte dintr-un proiect al municipalităţii de 29 piste de biciclete pentru care s-au plătit mai mult de 5 milioane euro.
9. Nu ştim cât suntem de poluaţi
Aparatele de monitorizare a calităţii aerului au funcţionat când şi când în Bucureşti. Achiziţionate în 2008, staţiile au intrat în 2009 în stare de conservare deoarece nu mai existau bani pentru înlocuirea pieselor uzate. Nu s-a rezolvat nimic, deşi în 2011 fostul ministru al Mediului şi Sorin Oprescu se angajau să obţină în jur de un milion de euro pentru repunerea în funcţiune a aparatelor.
10. Proiecte supraevaluate. Fără număr
O altă boală a edililor este aceea de a plăti, în final, pentru diverse proiecte sume mult mai mari decât cele care au fost parafate pe contractele iniţiale.
Costul iniţial al Pasajului Basarab era estimat la
67 milioane euro. În final s-au plătit 204 milioane euro. La fel, Stadionul Naţional a fost evaluat la suma de 120 milioane euro, dar în final s-au plătit 230 milioane euro.
