Padurile din Muntii Apuseni, simbolul Transilvaniei, sunt puse la pamant in urma defrisarilor si jafurilor. O adevarata mafie „lucreaza” eficient in conlucrare cu institutiile statului. Inundatiile de anul acesta si nu numai demonstreaza ca localitatile de pe cuprinsul Ardealului au fost lasate descoperite in urma disparitiei perdelelor de copaci care protejau mediul inconjurator. Consecinte ale despaduririlor au fost inundatiile din judetul Bistrita Nasaud. Drama de la Tarlisua, unde au murit opt oameni luati de viitura, demonstreaza neputinta oamenilor in fata cardasiei dintre autoritati si afaceristi. Institutiile statului s-au gasit de-abia acum sa constituie o ancheta pentru a vedea cine se face vinovat de taierea total ilegala a padurilor din zona.
Cu complicitatea autoritatilor locale, defrisari masive in Muntii Apuseni
Defrisari masive de paduri au avut loc in ultimii zece ani si in judetul Alba. Sute de hectare de padure au cazut prada hotilor de lemne, fara ca autoritatile sa fie capabile sa opreasca fenomenul. Cele mai mari cantitati de lemn au disparut din Muntii Apuseni, unde s-a format o adevarata mafie a comertului ilicit, in complicitate cu autoritatile locale si judetene.
Nu de putine ori, disparitia suprafetelor impadurite a favorizat producerea unor viituri foarte puternice. Un exemplu in acest sens ar putea fi chiar fenomenul ce a avut loc in urma cu o saptamana intr-un sat din comuna Metes, unde au fost inundate 13 locuinte.
Localnicii sustin ca apele involburate ale unui parau au adus la vale tone de lemn din padure si chiar si busteni de peste 10 metri, care au distrus tot ce au intalnit in cale.
Unul dintre cele mai mari furturi de masa lemnoasa din ultimii ani a fost descoperit pe raza comunei Salistea. Reprezentantii institutiilor cu abilitati de control au constatat faptul ca peste 50 de hectare de padure au fost distruse de hotii de lemne, fiind identificate cateva persoane fizice care ar fi taiat arborii. Actiunea ar fi urmarea campaniei de lupta impotriva „mafiei padurilor”, declansata de prefectul Cosmin Covaciu.
Rezultatele au fost insa destul de slabe si nu au determinat o reducere semnificativa a fenomenului. Un alt caz descoperit anul trecut a avut loc in comuna Scarisoara din Muntii Apuseni. Aici, mai multi cetateni au semnalat faptul ca primarul Cristian Costea, alaturi de politistul din comuna si paznicul fondului forestier ar fi implicati in taieri ilegale de padure.
Batai, santaje si afaceri de miliarde
Cetatenii au vorbit despre batai, santaje si afaceri de miliarde, petrecute chiar sub ochii autoritatilor locale. O actiune de control, desfasurata pe teritoriul comunei Scarisoara de catre reprezentanti ai Prefecturii, ai Directiei Silvice si ai Politiei, a scos la iveala incalcari grave ale legislatiei in domeniul silvic.
Au fost descoperiti zeci de copaci taiati fara nici o baza legala atat in padurea comunala, cat si in zonele administrate de Directia Silvica Alba. Unele cioate nemarcate au fost descoperite chiar la cateva zeci de metri de Primarie. Pentru toate acestea, nimeni nu a putut sa dea vreo explicatie. Primarul a refuzat la acea data sa insoteasca echipa de control.
Rezultatele au fost aduse la cunostinta prefectului Cosmin Covaciu, care a precizat ca toti cei vinovati vor plati. Rezultatul controlului s-a finalizat cu demisia primarului din PSD si inscrierea acestuia in PNL. Recent, edilul comunei Ighiu a „atacat” public Directia Silvica, sustinand ca exploateaza ilegal padurea care ar trebui sa revina fostilor proprietari.
Primarul Traian Rus a spus ca 2.000 de hectare de padure ar trebui sa revina composesoratelor, insa Directia Silvica ar fi declansat, de la sfarsitul anului trecut, taieri masive de padure.
