Una dintre cele mai interesante modalitati prin care "baietii destepti" din comisiile locale de retrocedare au reusit sa faca bani este santajarea proprietarilor care revendica diferite suprafete de pamant. Metoda este simpla. Comisiile locale de retrocedare amana la nesfarsit solutionarea cererilor. Proprietarilor li se cer acte peste acte, pana cand, disperati, acestia incearca sa cada la intelegere cu membrii comisiilor. Atunci, acestia le propun doua variante: ori sa plateasca mita cu banii jos, ori sa incheie antecontracte de vanzare-cumparare pentru terenurile pe care vor sa le obtina, la preturi foarte avantajoase pentru cumparatorii care fac parte din comisiile locale de fond funciar.
Unul dintre aceste cazuri a fost dezvaluit chiar de prefectul din Cluj, Calin Platon. Acesta l-a acuzat pe inginerul agricol al comunei Floresti, Dorin Petrusa, ca i-ar fi santajat pe oameni. "Am dispus amendarea domnului Petrusa cu suma de 30.000 de lei noi si i-am cerut imperativ primarului din Floresti sa il indeparteze pe acesta din Comisia de Fond Funciar", a declarat prefectul de Cluj. Calin Platon a afirmat ca a primit o serie de sesizari scrise din partea mai multor oameni, care revendica o suprafata de 18 hectare de teren. Prefectul a dat trei termene consecutive comisiei locale de fond funciar din Floresti pentru a rezolva acest caz. Insa nici asa dosarele de retrocedare nu au fost deblocate. Inginerul Dorin Petrusa sustine ca ar fi nevinovat si ca nu putea sa treaca peste prevederile legii pentru a-i improprietari mai rapid pe oameni. Prefectul Calin Platon a declarat ca exista nenumarate plangeri indreptate impotriva lui Dorin Petrusa, in care reclamantii afirma ca acesta le cerea bani sau antecontracte pentru terenurile revendicate. Prefectul de Cluj a adaugat ca, tot pentru tergiversarea restituirii unor terenuri, a fost amendata cu suma de 10.000 de lei primarita comunei Borsa, Ileana Bosneag. Terenurile din Floresti au ajuns sa aiba o valoare de piata extrem de mare. In zona exista centre comerciale de genul mall-ului Polus Center ori magazinului cash&carry Metro, precum si o serie de showroom-uri ale comerciantilor de automobile. Aceste constructii au unit, practic, comuna cu orasul Cluj. Tot in Floresti a fost ridicat cartierul Cetatea Fetii, finantat de Agentia Nationala pentru Locuinte. Pe langa cartierul cu pricina, Consiliul Judetean a introdus utilitatile publice pentru o serie de parcele oferite de Consiliul Local Floresti celor care doresc sa-si construiasca vile. Astfel ca Florestiul a devenit una dintre comunele cu cele mai scumpe terenuri din Romania, in conditiile in care comuna a devenit, practic, un cartier al Clujului.
Un alt caz de acest fel a fost inregistrat la Jucu. Un barbat din Targu-Mures, Pavel Lazar, a cerut retrocedarea unei suprafete de aproximativ 95 hectare de teren. Timp de mai multi ani rezolvarea cererii sale a fost tergiversata. Dupa ce a obtinut retrocedarea unei parcele, Pavel Lazar a incheiat un antecontract de vanzare-cumparare cu omul de afaceri Adrian Muntean din Cluj, care s-a oferit a-l ajuta sa obtina si retrocedarea celorlalte parcele. Pentru a grabi lucrurile, ei au angajat-o pe post de avocata pe Steluta Cataniciu. Aceasta este consilier judetean, fosta presedinta a Organizatiei de femei a PD-L Cluj, trecuta la PNL. Cum nici asa nu au reusit sa deblocheze lucrurile, Adrian Muntean a sesizat DNA. Procurorii anticoruptie au organizat un flagrant, in urma caruia Petre Coste a fost prins dupa ce a primit spaga in valoare de 10.000 euro. Banii reprezentau prima transa din suma de 18.000 euro pe care Petre Coste o ceruse pentru retrocedarea a 45 de hectare. Primarul din Jucu a fost suspendat din functie si arestat preventiv. Dupa ce a fost trimis in judecata, el a acuzat-o pe Steluta Cataniciu ca ar fi facut presiuni asupra sa pentru a retroceda terenul intr-o zona aproape de fabrica Nokia din comuna Jucu. Steluta Cataniciu a negat si l-a dat in judecata pe Petre Coste pentru calomnie. In comuna Jucu terenurile au devenit extrem de scumpe dupa ce concernul finlandez Nokia, cel mai mare producator de telefoane mobile din lume, a deschis aici o fabrica. Nokia, impreuna cu furnizorii sai, vor crea aproximativ 15.000 locuri de munca. Tot in Jucu ar putea investi si gigantul german Mercedes. Acesta ar urma sa mai creeze inca 15.000 noi locuri de munca. Toate aceste investitii sunt pe cale sa transforme Jucu intr-un adevarat orasel.
Samsari de terenuri
In Brasov exista doua grupari de oameni de afaceri. Din prima fac parte: serban Constantin, zis si "Bebe", samsar imobiliar, Marius Pavel, avocat in Baroul Bucuresti si membru al Comisiei Judetene de Fond Funciar Brasov, si Alexandru Ionas. Acesta, inainte de 1989, a fost sef al Serviciului Cercetari Penale din Inspectoratul Judetean de Militie Brasov. Dupa 1989, a condus IJP Brasov. Ionas este, din august 1999, director al South-East European Cooperative Initiative – Romania.
In cea de-a doua grupare de oameni de afaceri intra Adrian Muresan, samsar imobiliar, fost presedinte PNG Brasov, Nicolae Paraschiv, secretarul Primariei Brasov, membru al Comisiei Locale de Fond Funciar al municipiului Brasov, fost maior de Securitate, si George Scripcaru, primar al Brasovului, sef al Comisiei Locale de Fond Funciar. Exista o serie de articole in presa locala despre legaturile dintre ei. Adrian Muresan a fost obiectul mai multor investigatii. Zilele trecute, unul dintre procesele lui Adrian Muresan a ajuns pana la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Parchetul a cerut arestarea lui, insa instanta suprema a respins cererea. Mai mult, judecatorii au ridicat interdictia de a parasi Brasovul stabilita pe numele lui Muresan.
Acesti samsari i-au vizat in primul rand pe proprietarii care revendicau suprafete al caror amplasament cadea in perimetrul detinut de Institutul Cartofului din Brasov. Motivele au fost ca suprafetele revendicate erau mai mari si valoarea terenului in acea zona era mare. Prin zona ar urma sa treaca centura de ocolire a Brasovului.
Proprietarii care au depus cereri de revendicare a unor terenuri extravilane au fost contactati telefonic de unul dintre samsarii imobiliari. Presa locala a scris ca acestia le-au cerut sa le semneze precontracte de vanzare-cumparare pe terenurile revendicate. Aceasta s-a intamplat incepand din primavara lui 2006, cand dosarele se aflau in etapa de analizare a documentatiei la respectivele comisii. Chiar din aceasta faza rezulta legatura dintre aceste retele si membrii Comisiei Locale de Fond Funciar, care le-au furnizat listele cu numele si datele de contact ale celor care au revendicat terenuri. Au existat doua tipuri de solutii pentru cererile de revendicare. Pe de o parte, cei care au acceptat sa semneze precontractele au fost fortati sa semneze si imputerniciri notariale pentru samsari. Aceste imputerniciri au fost depuse la Comisia Locala de Fond Funciar. Astfel, cele doua grupari se asigurau ca proprietarii de drept nu vor mai interveni in vreun fel in demersurile prin care terenurile urmau sa ajunga la ei. Acestor proprietari li s-au acceptat cererile prin care revendicau terenul, apoi l-au obtinut de la Institutul Cartofului si autoritatile au realizat punerea lor in posesie. Aceasta s-a intamplat in primavara lui 2007. Imediat samsarii au intrat in proprietatea terenurilor respective, dupa ce au semnat cu proprietarii de drept contracte de vanzare-cumparare. Pretul tranzactiilor a fost unul foarte mic. La sfarsitul acestui proces, fiecare dintre cei doi samsari era proprietarul unor terenuri compacte de cateva zeci de hectare. Acesta este al doilea argument puternic al lega-turii dintre cele doua grupari si membrii Comisiei Locale de Fond Funciar al municipiului Brasov.
Samsarii nu s-au intabulat in CF pentru ca informatiile
despre cine, cat teren a cumparat si unde anume ar fi fost accesibile oricui. Dar, chiar si asa, exista dovezi; in contractele de vanzare-cumparare, ce se gasesc in arhivele notarilor cu care au lucrat, sunt trecute si numerele cadastrale ale terenurilor cumparate de la proprietarii de drept.
Cazul Adrian Muresan a aparut exact in acesta etapa; proprietarul de drept, Iulian Horatiu Balcas, a refuzat sa mai semneze contractul propriu-zis de vanzare-cumparare dupa ce a fost intocmit si semnat de ambele comisii procesul-verbal de punere in posesie a lui Balcas. Totodata, a si cerut notarului sa anuleze imputernicirea pentru Muresan. Notarul l-a sunat pe Muresan, care impreuna cu cativa colegi de la PNG a venit la biroul notarial al acestuia si l-a batut pe Balcas. Toate acestea s-au intamplat in martie 2007. Balcas a facut imediat plangere penala la DNA. Din acel moment, se pare, procurorii DNA i-au pus telefonul sub ascultare.
Tehnica
» Cumpararea de drepturi succesorale
In Craiova se practica pe scara larga metoda cumpararii de drepturi succesorale. Unul dintre cele mai vizibile cazuri priveste averea nationalizata a boierului Alexandru Viisoreanu – 600 hectare de teren situate in imediata vecinatate a orasului. O mare parte din teren a fost cumparata inainte de retrocedare de Nutu Lenuta, sotia controversatului om de afaceri Dinel Staicu, de la pretinsele mostenitoare Yvonette Gabrielle Rudeanu si Felicia Cealic. Inca din 2004, Nutu Lenuta a incheiat un contract de cesiune pentru drepturile succesorale pentru 42 hectare de teren aflate pe raza administrativ-teritoriala a comunei Podari. Pe acel amplasament functioneaza la ora actuala Aeroclubul Oltenia. Nutu Lenuta a castigat in instanta revendicarea terenului, pe baza unui dosar ce contine acte reclamate de prefectura drept false. Totusi, Comisia Judeteana de Fond Funciar a luat act de decizia judecatorilor si a dispus retrocedarea catre cei care cumparasera drepturile. Primarul din Podari, Constantin Gheorghita, este un apropiat al lui Dinel Staicu. Nutu Lenuta a afirmat ca a cumparat pe raza comunei drepturile succesorale pentru alte 177 hectare de teren. Alt caz care a declansat scandalul priveste cele 104 hectare de teren din jurul Baltii Craiovitei – averea boierului Constantin Negoescu. Terenurile au fost disputate de doua grupari care pretindeau ca au cumparat, fiecare separat, drepturile succesorale de la mostenitorii boierului. Una il are in frunte pe Adrian Mititelu, finantatorul clubului de fotbal Universitatea Craiova, iar cealalta – cuplul Dorel Petrescu (zis "Doru-Magaru") si Rodion Camataru. Alt caz cu terenuri a ajuns recent in atentia DNA. Este vorba de retrocedarea in totalitate a Statiunii didactice Banu Maracine, care administreaza 670 hectare de teren. Statiunea a fost retrocedata in ciuda unei adrese inaintate de ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos, care cerea stoparea procesului pana la aparitia Legii cercetarii. Universitatea din Craiova, in subordinea careia se afla statiunea a sesizat DNA. Procurorii anticoruptie au ridicat fotocopii de pe hotararile de retrocedare, precum si de pe actele celor care au solicitat terenurile.
» Sicane
Pe de alta parte, au existat si cazuri in care solicitantii terenurilor au refuzat sa semneze astfel de precontracte.
Lor li s-a comunicat fie ca dosarul nu este complet si li s-au cerut tot felul de acte foarte greu de obtinut, fie li s-a spus ca nu au dreptul sa revendice aceste terenuri – asta in situatia in care au putut face totusi rost de actele cerute de Comisia Locala in prima faza.
