» Ruinele celebrului Palat al Cnejilor din judetul Neamt zac astazi in uitare, undeva
la o margine a comunei Ceahlau. Primaria, in administrarea careia se afla palatul, spune ca asteapta fonduri nerambursabile pentru conservarea palatului.
Teritorial, palatul apartine de satul Schit, din comuna Ceahlau, numit astfel dupa destinatia initiala a complexului arhitectonic, care va fi cunoscut apoi ca Palatul Cnejilor. Aceasta denumire – pastrata si astazi – provine de la unul dintre proprietari, Matei Cantacuzino, care, in 1791 a obtinut in Rusia, pe langa multe alte inalte distinctii imperiale, titlul de cneaz.
Turistul, odata ajuns la fata locului, in comuna Ceahlau, daca vrea sa afle mai multe informatii despre palat, le primeste doar daca-l suna pe primarul localitatii sau pe ingrijitoarea care se ocupa de ruine. Noi am gasit-o pe ingrijitoare, care ne-a relatat pe larg povestea palatului, citandu-ne din cartea "Palatul Cnejilor si Manastirea Durau", scrisa de Marcel Dragotescu si aparuta in 1970. "Palatul este in proprietatea primariei si are in incinta biserica renovata recent. Acesta a trecut de la familia Cantacuzino la familia Sturdza in anul 1852, dupa ce fusese scos la licitatie. Cantacuzinii s-au imprumutat cu 12.000 de galbeni de la voda pentru un an, cu dobanda, si pentru ca nu au putut sa isi plateasca datoria, li s-a scos la licitatie castelul, care a fost cumparat de Smaranda Sturdza. Insa sturdzestii au renuntat la proprietatile astea, nu le-au revendicat", ne-a spus Rodica Chirila. Informatiile sunt confirmate partial de procuratorul familiei princiare Sturdza, Neculai Bujor, care cunoaste foarte bine istoria Palatului Cnejilor.
"In 1852, istoria palatului cunoaste o pagina tragica. Incercand sa ridice de partea lor cetele de hangani inarmati, cei trei frati Cantacuzini se inchid intre zidurile palatului fortificat, refuzand sa-l predea noilor stapani.
Dupa o indelungata rezistenta, unul dintre frati se sinucide, iar ceilalti doi apuca drumul surghiunului. Dupa acest episod nefericit, sturdzestii nu intra in castel si nu il locuiesc. Eu nu l-am regasit in nici un document al familiei, care s-a stabilit mai jos, la Hangu, intr-un loc astazi acoperit de apele lacului de acumulare Izvorul Muntelui", a spus Neculai Bujor.
Constructia a inceput sa se ruineze chiar din 1852, cand s-a petrecut tragica intamplare. "Statul roman ar trebui sa-si salveze vestigiile istorice, pentru ca istoria, buna sau rea, este a noastra. Daca statul roman nu va interveni rapid, acestea se vor pierde si, atunci cand ne va parea rau, va fi prea tarziu. La fel se intampla la Solesti, cu casa Elena Cuza, sau la Medeleni, cu casa scriitorului Ionel Teodoreanu, si in multe alte cazuri", a mai declarat Neculai Bujor.
Zidaria din piatra a palatului s-a surpat in multe locuri, dar rezista inca in zona turnurilor, chiar daca au inceput sa creasca mesteceni – simbol al mortii in spiritualitatea slava – pana si pe varfurile turnurilor care mai stau in picioare. Molozul si materialele de constructii, ramase de la praznicarul facut de biserica in afara incintei, se sprijina in mod daunator pe unul dintre peretii exteriori.
In spate, una dintre gospodariile din vecinatate si-a extins anexele, cu un cotet pentru caine si unul pentru gaini si cu o magazie, ingloband o parte din fortificatii cu o imprejmuire din sipci de lemn. O singura inscriptie, la marginea drumului judetean care duce in statiunea Durau, avertizeaza trecatorii ca acolo incepe drumul ingust ce duce la palat.
» "Avem in vedere un proiect de reabilitare"
Desi este la al treilea mandat de primar si nu a reusit mare lucru pana acum in privinta restaurarii Palatului Cnejilor, primarul comunei Ceahlau, Constantin schiopu, se arata optimist. "Avem in vedere un proiect de reabilitare a Palatului Cnejilor pentru care avem nevoie de finantari nerambursabile. Recent, am eliberat o gura de intrare in tunelurile cu rol de aparare de sub castel si cred ca macar acestea pot fi reabilitate, chiar pana la stadiul de a oferi locuri de cazare", a declarat acesta.
