Zona Aradului adăposteşte monumente religioase care îmbină tradiţiile latine cu cele bizantine.
Judeţul Arad găzduieşte câteva mănăstiri cu totul speciale, construite de-a lungul vremurilor în apropierea râului Mureş. Este vorba de cea mai veche mănăstire ortodoxă din ţară, cu activitate, practic, neîntreruptă, Mănăstirea Hodoş-Bodrog, şi despre celebra Bazilică Papală Maria Radna, din Lipova, un aşezământ catolic celebru în toată Europa. Mai există vestigii ale unei foste mănăstiri de la începuturile creştinătăţii, Bizere, sau mănăstirea sârbească de la Bezdin.
Mănăstirea Hodoş-Bodrog, la aproape un mileniu
Mănăstirea Hodoş-Bodrog, din apropierea Aradului, este considerată drept cel mai vechi lăcaş de cult ortodox cu funcţionare neîntreruptă din ţară. Mănăstirea a adunat o istorie zbuciumată, în care a reuşit să reziste atacurilor hoardelor turce şi tătare, tunurilor austriece şi ateismului distructiv comunist, pentru a reînvia de fiecare dată şi a perpetua credinţa creştină în partea de vest a României de azi.
La câţiva kilometri de Arad, din şoseaua principală, drumul o ia la dreapta, prin mijlocul unui câmp. La câteva sute de metri, se află mănăstirea. Aici se împleteşte istoria cu legenda. Una dintre legende arată cum a fost construit lăcaşul de cult: un taur uriaş a descoperit cu coarnele, dintr-o movilă de pământ, o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu pruncul Iisus. Pe locul unde taurul a găsit icoana a fost ridicată de credincioşi o bisericuţă, în care a fost instalată icoana. Coarnele taurului se găsesc şi astăzi în interiorul mănăstirii. O altă legendă se referă la sicriul şi inima de piatră chiar de la intrare. Odată, cu mult timp în urmă, unul dintre călugării din mănăstire, Metodie, a fost căutat de către mama sa, care nu a fost de acord cu drumul în viaţă ales de fiul său. Metodie nu a vrut să stea de vorbă cu ea şi i-a spus că el nu mai are mamă.
Supărată, bătrâna şi-a blestemat fiul călugăr chiar în poarta aşezământului monahal, ca atunci când va muri, să nu-l primească pământul, aşa cum nici el nu şi-a primit mama. Întâmplarea a fost dată uitării şi după ani de zile, călugărul Metodie a murit. A fost înmormântat creştineşte, dar pământul nu i-a primit trupul, iar sicriul său a ieşit pur şi simplu din ţărână. Au fost zadarnice eforturile celor din mănăstire de a săpa gropi mai mari, căci trupul lui Metodie nu era primit. Atunci, pentru ca adormitul să-şi găsească odihna veşnică, conducerea mănăstirii a luat hotărârea construirii unui mormânt din piatră, la suprafaţa pământului. Pe zidul mănăstirii se află o inimă, mare, tot din piatră, care reprezintă inima împietrită a călugărului. Credincioşii spun că după rugăciuni îndelungate, dacă stau şi ascultă cu urechea lipită de inima din piatră aud bătăile inimii lui Metodie.
Bazilica Papală Maria Radna adună credincioşi din toată Europa
Mănăstirea Radna este vizitată anual de mii de turişti din toată Europa. Ei vin la Radna, unde liturghiile sunt oficiate în patru limbi. Basilica romano-catolică Sfânta Maria este situată într‑un cartier al oraşului Lipova, în apropierea Mureşului. Prima biserică a fost construită la 1520. În anul 1695, lăcaşul a fost incendiat de trupele otomane. Din incendiu, spune legenda, a scăpat neatinsă o singură icoană, despre care se spune că este făcătoare de minuni. Biserica actuală, monumentală, a fost construită în anul 1756 de către călugării franciscani veniţi din Bosnia şi are dimensiuni impresionabile: 60 metri lungime, o înălţime de 21 de metri, iar turnurile ating 67 metri. După 1948, pelerinajele au fost interzise. Anul 1990, însă a adus un nou început pentru viaţa religioasă în jurul acestei mănăstiri. În anul 1992, Papa Ioan Paul al II-lea a conferit bisericii de pelerinaj Maria Radna titlul de Basilica Minor. Acum Mănăstirea Radna a intrat într‑un amplu proces de renovare.
Bizere, prima dovadă a creştinismului în Balcani
Pe malul Mureşului, la Frumuşeni, se află situl mănăstirii Bizere, considerat de către specialişti cel mai bogat ansamblu arhitectural romanic de pe teritoriul României. În urmă cu câţiva ani, aici, au fost descoperite cea mai veche fântână din Transilvania, „Fântâna Turcului”, dar şi mozaicuri unice în estul Europei, găsite sub pavajul unei mănăstiri catolice, ridicată pe ruinele unui mult mai vechi lăcaş bizantin. Aceasta este, astfel, prima dovadă arheologică a existenţei creştinismului bizantin în Balcani. Mozaicurile de la Bizere, spun specialiştii, sunt vestigii importante, unice în România şi chiar în Europa de sud-est.
Ele reprezentau pardoseala unei mănăstiri din secolul al XI-lea. În anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abaţia care avea hramul Sfintei Fecioare Maria, pentru ca la sfârşitul secolului al XII-lea mănăstirea Bizere să funcţioneze ca lăcaş benedictin, aflat sub patronaj regal. Abaţia controla transportul de sare pe râul Mureş. În secolul al XIII-lea mănăstirea cu un număr de 23 călugări, avea un venit anual de 4.000 bolovani de sare, un produs greu de procurat în acele timpuri. Din secolul al XIV-lea mănăstirea benedictină a cunoscut o constantă decădere, iar la 1557, după invazia turcească în părţile Aradului, mănăstirea nu a mai fost funcţională.
