» Generalii armatei ruse au ordonat acum aproape 200 de ani demolarea tuturor cetatilor medievale din nordul Dobrogei unde functionau garnizoanele Imperiului Otoman. Una singura a scapat – Heracleea. Veche de peste 700 de ani, cetatea este acum din nou amenintata. De data aceasta, ea este tinta afacerilor imobiliare declansate o data cu instalarea armatei americane la malul marii.
Ruinele medievale sunt vizibile pe cativa kilometri. Genovezii au ales special stancile inalte de pe malul lacului Razelm pentru amplasarea unui fort strategic de control al zonei. De altfel, chiar si pentru cineva nefamiliarizat cu arheologia iese in evidenta de cum pui piciorul in cetate destinatia 100% militara: ziduri inalte, incaperi mici, dar riguros aranjate, curtea interioara de mici dimensiuni, dependinte inexistente in afara zidurilor si nelipsitul turn al garzii puternic inarmate. Accesul este dificil din cauza stancilor si a drumului ingust, care duce la o poarta mica. Odata urcat pe ziduri, panorama este excelenta. Se poate observa in amanunt toata zona, dar si cativa kilometri lungime pe malul lacului.
Umbra generalului sfant
Cetatea de la marginea localitatii Enisala a fost construita in scop defensiv si de supraveghere a drumurilor pe uscat, dar mai ales pe apa intr-o perioada in care gurile Cernet si Dunavat nu erau blocate, iar actualul lac Razelm era inca golf al Marii Negre. Complexul militar a fost reconstruit de puterea imperiala bizantina si de corabierii genovezi la sfarsitul secolului al XIII-lea – inceputul secolului al XIV-lea, secol in care a avut rol militar, politic si mai putin economic. Intre anii 1398 si 1416 a trecut sub stapanirea voievodului Mircea cel Batran, iar in anul 1417 este cucerita de turci, intr-o puternica ofensiva a sultanului Mehmed I Celebi impotriva Tarii Romanesti. Incepand cu secolul al XV-lea, din cauza formarii unor cordoane de nisip ce separa lacul Razelm de Marea Neagra, cetatea a fost abandonata. In timpul razboaielor ruso-otomane, cetatea este singura care a scapat nedemolata. Oamenii locului pun acest lucru pe seama generalui crestin care condus cetatea.
Marele Mucenic Teodor Stratilat
Istoria cetatii se impleteste insa cu povestea unui sfant, Marele Mucenic Teodor Stratilat. "Acesta a trait pe vremea imparatului Licinius (308-321), tragandu-se cu neamul din Evhaita. si, fiind un general viteaz – numele de Stratilat arata ca era un mare conducator de oaste –, imparatul ii incredintase carmuirea cetatii Heracleea, langa Marea Neagra. si intrecea Sfantul pe multi, cu podoaba sufletului, cu frumusetea trupului si cu puterea cuvantului si multi cautau sa-l aiba prieten. Pana si Licinius imparatul dorea sa-l intalneasca, macar ca auzise ca era crestin. Auzind insa ca acest dregator al sau nu numai ca s-a indepartat de cinstirea zeilor, dar se ostenea si cu propovaduirea credintei in Hristos si ii indemna pe toti sa se lepede de inchinarea idolilor, imparatul hotara sa-l cerceteze el insusi si, de nu se va intoarce, cu infricosatoare moarte sa-l piarda. A mers deci in Heracleea imparatul si, la cererea Sfantului Teodor, i-a dat acestuia ingaduinta sa ia idolii de aur acasa la el, spre a-i cinsti, dupa datina. Dar, ducandu-i acasa, Sfantul a sfaramat idolii in bucati si i-a impartit la saraci. Iar daca s-a facut ziua, Maxentiu sultasul a spus imparatului ca a vazut capul de aur al zeitei celei mari, Artemida – zeita care fusese data in ajun Sfantului Teodor – si ca acum era purtat de un sarac. si acesta, fiind intrebat, a marturisit ca de la Teodor Stratilat l-a primit. si imparatul, auzind de o fapta ca aceasta, a ramas mut de manie.
Deci, poruncind slujitorilor, Sfantul a fost prins si adus inaintea sa. si, marturisind el ca toate cele spuse de sultas sunt adevarate, Sfantul a fost osandit la chinuri grele. si a indurat Sfantul Teodor, cu credinta si cu barbatie, toate chinurile; si, patimind neincetat, propovaduia credinta in Hristos. Deci, imparatul, vazand ca nu poate sa-l intoarca la zadarnica cinstire a idolilor, a poruncit sa i se taie capul si astfel s-a savarsit in ziua de 8 februarie. Iar sfintele lui moaste au fost ingropate in cetatea de nastere, Evhaita, care mai apoi s-a numit Theodoropol, in cinstea Sfantului. Peste multa vreme, in anul 1260, ele au fost duse la Venetia, unde se afla si astazi. Tot in Venetia se afla si o statuie a Sfantului Teodor, asezata pe un stalp din vestita piata a Sfantului Marcu", spun istoriografii crestini.
Viitor obiectiv turistic
Contrar majoritatii obiectivelor arheologice din Dobrogea, sapaturile la cetatea Heracleea au luat amploare dupa 1990 si nu inainte de 1989, perioada de aur a finantarii cercetarilor arheologice. Sapaturile au scos la iveala un proiect de constructie extrem de bine pus la punct. Fortul era riguros compartimentat conform nevoilor militare ale vremii: depozit de cereale izolat impotriva umezelii, incaperi etajate pentru trupe, armament, ziduri cu creneluri si o fundatie solida. "Heracleea este singurul monument medieval din zona Dobrogei. Intreaga cetate a fost pusa in valoare. Exista un proiect de exploatare a potentialului turistic, insa nu s-au identificat sursele de finantare", a precizat Cristian Micu, directorul Muzeului de Arheologie Tulcea.
De altfel, intreaga zona face obiectul unui program investitional de mari dimensiuni. Pe malul lacului se doreste amenajarea unui port turistic, iar infrastructura va fi modernizata astfel incat Heracleea sa devina principalul punct de atractie turistica. Pentru 2008 au fost programate chiar spectacole cu mii de decibeli in aer liber. Pana atunci insa turistii care doresc sa viziteze obiectivul medieval nu beneficiaza de nimic. Cetatea este pustie.
» Istoria, vanduta la hectar
Specialistii imobiliari prevar pentru viitorul apropiat o crestere masiva a preturilor la terenurile din vecinatatea cetatii. Cum obiectivul se afla in imediata apropiere a poligonului militar Babadag, unde se antreneaza armata americana si unde deja au fost facute investitii importante de catre Guvernul SUA, au inceput tranzactiile cu terenuri. Politica US Army prevede achizitionare de terenuri in zona-tampon a bazelor militare, iar Babadagul ar putea face obiectului unui schimb de terenuri cu proprietarii "civili". Deja in satele apropiate au aparut reprezentantii agentiilor imobiliare care au simtit afacerile profitabile din viitorul apropiat. Satenilor li se ofera sume mari de bani, numai sa-si vanda terenurile.
