În loc să se sfârşească într-un nod rutier, cum ar fi normal, autostrada spre Valea Prahovei se va înfunda într-un giratoriu aglomerat, la intersecţia cu centura Vest Ploieşti, apărut ad-hoc în proiect.
Un pod neterminat peste lacul Cociovaliştea, în apropiere de Moara Vlăsiei, un sens giratoriu înghesuit în centura Vest Ploieşti, iar la mijloc, pe aproximativ două treimi, asfalt cu sincope; astfel va arăta, cel mai probabil la finele acestui an, autostrada spre Valea Prahovei aflată în portofoliul firmelor Spedition UMB, Pa&Co şi Euroconstruct Trading 98.
Acum trei săptămâni oficialii Ministerului Transporturilor declarau că Dorinel Umbrărescu, Costel Căşuneanu şi Dan Beşciu, patroni în ordine ai firmelor menţionate, au renunţat la pretenţiile lor ce ar fi dus la majorarea contractului cu încă aproape jumătate din valoarea iniţială (de 180 milioane euro, fără TVA) şi au decis să se reîntoarcă la muncă, cu angajamentul că vor termina proiectul început în 2007, până la finele acestui an. Lucrările sunt însă departe de a necesita doar mici finisaje.
Giratoriu ad-hoc spre Ploieşti
Vor ieşi de pe autostradă şi vor da cu nasul într-un giratoriu aglomerat. Cam aceasta îi aşteaptă pe şoferii ce vor dori, de anul viitor, să parcurgă viitoarea autostradă Moara Vlăsiei-Ploieşti şi, mai apoi, centura vest Ploieşti. Deşi regulile spun că accesul pe sau de pe o autostradă trebuie făcut printr-un nod rutier, se pare că nimeni de la Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu s-a gândit la aceasta când a fost scos proiectul la licitaţie, în 2007. Zilele trecute, muncitorii firmei Spedition UMB care lucrau la tronsonul de autostradă dinspre centură nu puteau da nici o explicaţie asupra modului în care va avea loc accesul. „Nu ştim, treaba noastră (adică tronsonul în lucru la Spedition UMB – n.r.) se termină la 700 de metri de centură”, spuneau ei.
Misterul accesului este lămurit de Dorinel Umbrărescu, patronul acestei firme. „Va fi un sens giratoriu provizoriu, până când se va termina autostrada Comarnic Braşov”, spune el. Cum acest proiect se găseşte la Ministerul Transporturilor într-un stadiu necunoscut, e de presupus că ani buni de acum încolo cei ce sosesc de pe autostradă vor trebui să stea la coadă minute bune pentru a intra pe centură. Giratoriul apărut ad-hoc pe traseul autostrăzii pare a fi mai degrabă consecinţa unei înţelegeri mai puţin vizibile între CNADNR şi Spedition UMB.
Fără el autostrada ar folosi doar traficului între satele judeţelor Ilfov şi Prahova. Dorinel Umbrărescu nu îşi aminteşte dacă giratoriul a fost sau nu inclus în proiectul iniţial. „Nu mai ştiu”, spune el scurt, întrebat dacă acesta era şi proiectul iniţial.
Lăsând la o parte misterul giratoriului, lucrările pe cei 14 km de autostradă (km 48-km 62) aflaţi în lucru la Spedition UMB sunt foarte avansate. „Suntem la 96-97% şi probabil că în 1-2 luni de zile terminăm lucrările”, spune Dorinel Umbrărescu.
Într-adevăr mai are de lucru la rigolele de scurgere a apelor de pus asfalt în zona podurilor, mai trebuie puse separatoarele de sens şi, în final, efectuate marcajele rutiere.
Sătenii gonesc camioanele Pa&Co şi Euroconstruct
Odată ieşit de pe tronsonul firmei Spedition, urmează doi km în care natura îşi reintră în drepturi şi nimic nu arată că pe acolo va trece o autostradă. Cei doi km trebuiau iniţial construiţi de firma Pa&Co, deţinută de Costel Căşuneanu, însă au fost cedaţi companiei Euroconstruct Trading 98 care se ocupă şi de primii 12 km dinspre Moara Vlăsiei. „Explicaţia este accesul dificil al camioanelor care ar trebui să transporte balast cu traversarea satele învecinate”, spune un oficial din proiect. Mai precis câteva comune din zonă au interzis camioanelor firmelor Pa&Co şi Euroconstruct să le tranziteze localitatea, deoarece greutatea acestora le distruge casele. Totuşi, conform contractului iniţial, constructorii s-ar fi angajat să mărească capacitatea portantă a drumurilor tehnologice astfel încât imobilele să nu mai trepideze la trecerea camioanelor încărcate cu zeci de tone de balast.
Pe următorii 15 km, în lucru la firma Pa&Co asfaltul lipseşte, podurile au mai avansat, însă mai trebuie aşternut unu-două straturi de balast şi, desigur, cele trei straturi de asfalt. Peste Ialomiţa nu mai mult de trei -patru muncitori de la Pa&Co se chinuie să dea de cap podului care separă tronsonul lor de cel al firmei Euroconstruct. Aici, pe tronsonul din mijloc al autostrăzii, lucrările ar fi gata în proporţie de 75-80%, faţă de proporţia de 65% acum o lună.
Exproprierile nu s-au terminat nici acum
Cu siguranţă ultimii 12 km spre Moara Vlăsiei, în lucru la Eurocontruct Trading 98, este cel mai rămas în urmă. Şi aici mai trebuie aşternute câteva sute de mii de tone de umpluturi, urmate de balast şi asfalt. Rampele de acces pentru 3 pasaje lipsesc, aceasta şi din cauza faptului că exproprierile nu s-au terminat. Nu este clar dacă cele aproximativ 15 procente la stadiul fizic recuperate de Euroconstruct Trading de la reluarea lucrărilor vor fi suficiente pentru ca porţiunea să fie încheiată la finele acestui an. In prezent stadiul lucrărilor este de 40%. Muncitorii firmei spun că s-ar lucra cu aproximativ 130 de basculante, inclusiv noaptea, şi îşi manifestă însă convingerea că în august se va putea trece la aşternerea asfaltului. „Nu are cum, cel mult să pună doar primul strat de asfalt, cel de rezistenţă”, afirmă un responsabil de proiect.
În plus Euroconstruct se loveşte de o problemă majoră, cea a podului de peste lacul Cociovaliştea, lung de 200 de metri şi care necesită turnarea a nu mai puţin 140 de grinzi de beton. Fără terminarea acestuia accesul pe autostradă va fi imposibil. „În mod normal se poate turna o grindă la 3 zile, în cel mai bun caz 2 pe zi. Fiecare grindă trebuie să stea 28 de zile nemişcată după ce este scoasă din cofraje pentru a nu se fisura”, spune responsabilul de proiect indicat. Surse din cadrul acestuia afirmă însă că pe lângă aceste dificultăţi tehnologice există şi altele financiare. Fiind prinsă la înghesuială de cei care deţin capacităţile necesare, firmei Euroconstruct i se cer 5.000 de euro pe fiecare grindă, bani pe care aceasta nu este dispusă, deocamdată, să îi plătească. Podul de la Cociovaliştea pare a fi cea mai mare piatră de moară ce atârnă de proiectul autostrăzii.