Romania libera a identificat zece proiecte importante care au fost anuntate sau chiar incepute de autoritati, dar nu au fost finalizate pana acum. Deblocarea acestora ne-ar putea ajuta sa depasim mult mai usor criza.
Aproape in toate domeniile economiei – infrastructura, industrie, agricultura, turism, servicii sau IT – exista exemple de proiecte discutate sau chiar incepute de catre autoritati si care in final au devenit tot atatea esecuri rasunatoare. In unele dintre ele s-au pompat sume importante de bani, pentru a fi apoi abandonate. Altele au reprezentat supape prin care s-a realizat transferul unor sume de bani, in mod ilicit, de la buget catre buzunarul unor privati.
In fine, o serie de initiative care au dat un puternic avant economic unor tari din Occident au ramas in Romania la stadiul de bune intentii (autostrazile, parcuri IT, modernizarea turismului). Pentru toate esecurile de mai sus vinovatia apartine guvernantilor din toate partidele care au gestionat gresit – involuntar sau cu buna stiinta – aceste proiecte. Cu toate acestea, proiectele mai pot fi resuscitate prin investitii de la buget facute inteligent si, mai ales, cu buna-credinta. Romania libera va prezinta – fara a avea pretentia unei liste definitive si complete – zece astfel de investitii, care ar putea stimula iesirea Romaniei din criza.
Autostrada "Coridorul IV"
Autostrada "Coridorul IV" a fost proiectata pentru a avea o lungime de 855 kilometri. Doar doua parti din aceasta artera au fost finalizate: 162 de kilometri intre Bucuresti si Constanta si Autostrada Bucuresti-Pitesti (111 km). Au mai ramas de construit 459 de kilometri intre Pitesti-Sibiu-Deva-Arad-Nadlac. Aceasta ruta este de altfel cea mai circulata din tara, reprezentand principala legatura a Romaniei cu tarile din Occident. Din cauza aglomeratiei, drumul de la Pitesti la Nadlac se parcurge frecvent in 10-12 ore.
Potrivit planurilor Ministerului Turismului, in acest an ar fi trebuit sa se lucreze pe toata lungimea soselei. In realitate, pe 90% din viitoarea autostrada nu s-au facut nici macar exproprierile de terenuri. Lucrurile nu se vor schimba in bine nici in viitorul apropiat. Oficialii spun ca, daca tot bugetul alocat anul acesta pentru infrastructura s-ar investi in autostrazi, s-ar putea termina aproximativ 50 de kilometri. Unii specialisti spun ca, daca aceasta autostrada ar fi finalizata, bugetul de stat ar castiga o suma anuala echivalenta cu aproximativ 1% din PIB.
Canalul Bucuresti-Dunare
Lucrarile la Canalul Bucuresti-Dunare au inceput in 1986 si au avansat destul de repede. Dupa 1990, proiectul inceput de Ceausescu a fost abandonat, fiind considerat megalomanic. In conditiile cresterii economice din anii 2000, ideea unei rute maritime care sa lege Capitala de Marea Neagra – prin intermediul Dunarii – a revenit in actualitate. Din nefericire, aproximativ 90% din lucrarile facute inainte de 1989 s-au deteriorat si trebuie refacute. Potrivit fostului viceprimar al Capitalei Razvan Murgeanu, pentru finalizarea proiectului ar fi nevoie de un miliard de euro. Comparativ, pentru finalizarea ultimilor 40 de kilometri din Autostrada Soarelui mai sunt necesare peste 400 de milioane de euro. Pe Canalul Bucuresti-Dunare, cu o lungime de 73 de kilometri, se pot transporta 20 milioane tone de marfuri pe an, adica o treime din capacitatea de transport a Canalului Dunare-Marea Neagra. Intre Bucuresti si Oltenita s-ar fi amenajat – potrivit vechiului proiect – doua porturi si cinci ecluze.
Modernizarea transportului CFR
Transportul feroviar din Romania reprezinta in acest moment o gaura neagra pentru bugetul tarii. Compania CFR are datorii totale de peste 250 de milioane de euro, suma din care numai restantele catre Electrica se ridica la aproximativ 75 milioane de euro. Datoria companiei catre bugetul statului este de aproximativ 100 milioane de euro. S-a ajuns ca statul sa subventioneze 60% din costul unui bilet de tren, iar furnizorii de energie intrerup periodic curentul in unele gari.
Situatia este asa de grava atat din cauza modului dezastruos in care a fost gestionat acest domeniu in ultimii 20 de ani, cat si a lipsei unei strategii coerente de investitii. Un studiu realizat anul trecut arata ca pentru modernizarea si achizitionarea de vagoane noi CFR ar trebui sa investeasca, pana in 2013, suma de 600 milioane de euro. Gaura data la buget de CFR se adanceste atat timp cat autoritatile nu se decid sa investeasca in restructurarea si modernizarea infrastructurii.
Metroul bucurestean
Una dintre solutiile pentru rezolvarea traficului exasperant din Bucuresti ar fi extinderea retelei de metrou. Lucrarile incepute de Ceausescu au inaintat cu viteza melcului dupa Revolutie. Ar trebui finalizate lucrarile la tronsonul Basarab-Grivita-1 Mai-Pajura. Pentru linia de metrou Piata Universitatii-Drumul Taberei lucrarile au fost amanate de nenumarate ori. Ultima promisiune, a ministrului Orban, indica inceperea lucrarilor pentru 2008, valoarea investitiei urmand a fi de 700 milioane de euro.
Tronsonul Nicolae Grigorescu-soseaua de Centura trebuia finalizat in 2007, dar Ministerul Transporturilor a gasit de cuviinta sa aloce abia la inceputul acestui an doua milioane de euro realizarii proiectului.
Sistemul de irigatii
Sistemul de irigatii al Romaniei a fost distrus in cea mai mare parte imediat dupa Revolutie, iar pentru refacerea lui ar fi nevoie de o investitie de aproximativ 10 miliarde de euro. In acest moment, doar pe a sasea parte din cele trei milioane hectare de pamant arabil exista sisteme functionale de irigatii. Specialistii spun ca lucrarile nu sunt extrem de complicate si – mare parte dintre ele – ar putea fi finalizate pana in 2013. Nimic nu se poate face insa fara o decizie politica in acest sens. Lipsa de preocupare reala a autoritatilor pentru agricultura este reflectata in piete si supermarketuri, unde majoritatea legumelor si fructelor provin din import. In acelasi timp, taranii raman cu produsele nevandute.
Resurse – Rosia Montana
Unul dintre cele mai interesante dar si disputate proiecte de extragere a resurselor minerale ramane cel de la Rosia Montana, unde se spune ca ar exista cel mai mare depozit de aur neexploatat din Europa. Compania Rosia Montana Gold Corporation a fost infiintata in 1999, iar actionari principali sunt compania miniera de stat Minvest Deva, cu 19,3%, si Gabriel Resources, din Canada, cu 80%. Firma sustine ca acest proiect va aduce Romaniei venituri totale de 4 miliarde de dolari. Pe de alta parte, proiectul este contestat de organizatiile de mediu pe motiv ca ar folosi metode de extragere a minereului considerate foarte poluante. Recent, primaria Rosia Montana a organizat o campanie de consultare a populatiei, in urma careia 4.000 de locuitori au cerut reluarea proiectului minier, blocat in prezent de autoritati.
Turism – Delta Dunarii
Romania se afla pe unul din ultimele locuri in Europa in ceea ce priveste sumele cheltuite in 2007 de turistii straini: doar 1,4 miliarde de dolari, adica de doua ori mai putin decat Bulgaria. Lucrurile stau prost pentru ca turismul nu a fost tratat ca un domeniu prioritar de nici o guvernare de dupa 1990. Hotelurile, atat cele de la munte, cat si cele de pe litoral, au fost vandute, la bucata, unor intreprinzatori care, in marea lor majoritate, nu au avut nici priceperea si nici interesul sa le modernizeze. Daca in ceea ce priveste statiunile traditionale lucrurile mai pot fi cu greu indreptate, Delta Dunarii poate reprezenta o oportunitate. Unica in Europa, Delta are sansa de a fi captat atentia UE si a organismelor internationale, care ar putea sa o protejeze de privatizari de genul celor care s-au facut pe litoral sau in statiunile balneoclimaterice.
Centrala de la Cernavoda
Lucrarile pentru finalizarea intregii centrale dureaza de aproape trei decenii. In acest moment, functioneaza doar doua din cele cinci unitati de productie, care asigura 18% dintre consumul de energie al tarii. Specialistii apreciaza ca reactoarele 3 si 4 ar putea fi puse in folosinta in sapte ani, cu o investitie de 5 miliarde de euro. Tergiversarea acestui proiect s-a datorat lipsei unei strategii energetice coerente si pe termen lung.
Parcuri IT
Una dintre solutiile pentru stoparea exodului tinerilor informaticieni ar fi atragerea unor giganti din domeniu in Romania. Lucru perfect plauzibil in contextul miscarilor de relocare pe care companiile le fac spre estul Europei.
In 2007, un dezvoltator punea bazele unui parc IT urias, care urma sa se intinda pe 200 hectare, generand o investitie de aproape jumatate de miliard de euro. Amplasamentul: la cateva sute de kilometri departare de Bucuresti, in apropiere de Belgrad. Cu un an inainte, premierul Tariceanu anunta ca Romania va adopta modelul finlandez de dezvoltare a parcurilor IT. Concret nu s-a realizat nimic. In urma cu o luna, am avut un nou anunt oficial: zece parcuri IT vor fi deschise in cele opt regiuni ale tarii si vor genera 5.000 de locuri de munca.
Programul ANL
In cei zece ani de la infiintare, Agentia Nationala pentru Locuinte a finalizat aproximativ 22.500 de apartamente si case construite pentru tineri. Inca de la inceput scandalurile s-au tinut lant. Au existat numerosi beneficiari care nu indeplineau conditiile de acordare a imobilelor, dar si rude sau prieteni ai unor reprezentanti ai primariilor care au primit imobile la preturi subventionate de stat, cum a fost cazul cartierului Brancusi din Capitala. Nereguli majore privind repartizarea preferentiala a imobilelor ANL au existat in toata tara: Husi, Floresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara, Petrila, Gaesti, Talmaciu, Calarasi sau Botosani. Proiectul ANL ar trebui sa reprezinte o prioritate a statului, in conditile in care nevoia de locuinte pentru tineri – cu venituri medii – este in continuare foarte ridicata.
