„Europa are de câştigat de pe urma diversităţii în consiliile de administraţie”
În prezent, în consiliile de administraţie ale marilor societăţi europene, cel mult o persoană din zece este femeie şi, în 97% dintre cazuri, preşedintele sau directorul general este un bărbat. În acest context, comisarul pentru Justiţie Viviane Reding a propus proiectul prin care companiile europene să fie obligate să aibă 40% femei în consiliile de administraţie. Proiectul, care trebuia să fie examinat joi de Comisia Europeană, a fost amânat pentru luna noiembrie.
„Nu renunţ”, a precizat Viviane Reding, după ce, în urmă cu câteva zile, scria pe Twitter: „Desigur, vor fi şi persoane care se vor opune. Dar Europa are numai de câştigat de pe urma diversităţii în consilii„, conform BBC.
În plus, un studiu efectuat în 2010 de Deloitte Touche arăta că firmele care au în funcţii de conducere femei au performanţe economice mai bune, faţă de cele unde nu există femei. Companiile din topul primelor 500 de multinaţionale care au cel puţin trei femei în Consiliile de Administraţie au înregistrat o creştere de 16,7 la sută a rentabilităţii capitalului propriu, în timp ce companiile de mărime medie au raportat o creştere similară de 11,5 la sută, se arată în studiu.
Dezbaterea privind introducerea unei cote de reprezentare a femeilor în consiliile de administraţie ale companiilor a apărut după ce Parlamentul European a criticat lipsa femeilor-candidat pentru funcţii în consiliul de administraţie al Băncii Centrale Europene (BCE). Un comitet parlamentar a cerut Consiliului European să îi retragă candidatura lui Yves Mersch din Luxemburg la board-ul BCE, motivând că, astfel, comitetul executiv ar fi format exclusiv din bărbaţi până în 2018.
Pe de altă parte, mai mulţi avocaţi au atras atenţia Comisiei Europene că sancţiunile pentru firmele care nu vor să respecte cotele de gen la vârf nu vor putea fi impuse cu forţa prin tratatele europene, conform BBC News.
Cotele ca acţiune afirmativă
„Ideea este binevenită, pentru că atrage atenţia asupra dezechilibrelor de participare a femeilor şi bărbaţilor la conducerea companiilor. Proiectul ar fi mai fezabil dacă s-ar aplica cote în cadrul companiilor care au capital de stat”, remarcă preşedinta Centrului de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen (FILIA), Oana Băluţă, observând că statul ar putea implementa şi monitoriza mult mai uşor o astfel de măsură în sectorul public.
De altfel, explică oamenii reacţionează la ideea de cote, dar nu rezonează cu ideea de a oferi şanse egale femeilor şi bărbaţilor şi nu înţeleg cotele ca fiind o măsură de corectare a unor dezechilibre care nu se îndreaptă prin simplul mers al societăţii, explică Oana Băluţă.
Propunerea lui Viviane Reding apare după ce Franţa, Spania, Italia, Islanda şi Belgia au introdus cote de gen obligatorii în companii. Norvegia, care nu este stat membru al Uniunii Europene, a introdus cote de 40% încă din 2003. În 2011, CE a anunţat că, până în 2020, se urmăreşte ca numărul femeilor care ocupă funcţii de conducere în consiliile de administraţie să fie de aproximativ 45%.
Printre cei mai aprigi critici ai proiectului se numără Marea Britanie, unde oamenii au spus că sistemul de cote nu este democratic, pentru că promovează în funcţie persoanele în funcţie de gen şi nu în funcţie de competenţe, potrivit BBC News. Totuşi, un raport recent al Consiliului Europei arăta că Marea Britanie are foarte puţine femei judecător.
După ce Comisia Europeană va discuta proiectul propus de Viviane Reding, cel mai probabil, pe 14 noiembrie, textul va fi înaintat spre dezbatere în Parlamentul European, unde cele 27 de ţări membre îl vor putea vota.
În România, discuţia privind introducerea unor cote de gen s-a legat de domeniul politic, unde femeile sunt subreprezentate. În prezent, în Parlamentul României, mai puţin de 10% dintre aleşi sunt femei. În Uniunea Europeană, suntem pe locul 25 din 27 în ceea ce priveşte decalajele dintre femei şi bărbaţi în politică.
