RL: Cât de dezvoltată e reţeaua de cercetare privată în agricultura românească?
Stelian Fuia: A vorbi de cercetare privată în România e destul de greu, pentru că 95% din cercetare e încă făcută de reţeaua de stat. Ca să faci cercetare privată e nevoie de pasiune şi un pic de nebunie. Sunt foarte puţini actori la ora actuală, care fac asta. Suntem 2-3 companii care fac asta (n.r. 4 companii).
RL: Cum e organizată cercetarea în agricultură în occident?
Stelian Fuia: În străinătate cercetarea este majoritar privată. În SUA şi în Europa cercetarea esteprimordiar privată şi este universitară. Nicăieri nu este de stat, chiar dacă statul de multe ori finanţează. Finanţează pe granturi, dar ori sistemul privat, ori sistemul universitar. Pe lângă asta mai sunt marii giganţi, ca Pioneer sau Monsanto, care investesc miliarde de dolari în cercetare. În schimb, peste ocean, în Franţa sunt foarte multe companii mici, cu câteva zeci de angajaţi, care continuă să facă ameliorare pe grâu şi rapiţă.
RL: Cât de profitabilă e pentru un întreprinzător să facă cercetare privată în agricultură?
Stelian Fuia: Nu cred că e cineva pe profit la ora actuală, dar pe termen lung vom obţine profit din cercetare.
RL: Noua politică de finanţare nerambursabilă a agriculturii ţărilor UE pune accentul pe valoare adăugată de inovare. Ce înseamnă asta?
Stelian Fuia: Din 2014 va fi şi un buget substanţial pentru cercetarea agricolă, la care dl comisar Cioloş a ţinut foarte mult, România va avea o alocare substanţială dina cest program. Sumele absolute nu le ştim pentru că nu se ştie bugetul european. Însă noi ca guvernanţi şi fermieri trebuie să ştim pe ce direcţii vrem să facem cercetare agricolă în România. Dacă nu cerem, nu o să primim decât ce ni se recomandă de acolo. Noi am avut rezultate foarte bune în ce priveşte cercetarea pe irigaţii şi drept urmare am avut şi sisteme de irigaţii vaste în România. De aceea am putea cere fonduri de la UE pentru a cerceta în ce mod putem crea sisteme de irigaţii care să poată face faţă noilor schimbări climatice”.
RL: Ce alte tipuri de activităţi agricole de cercetare ar putea primi bani europeni?
Stelian Fuia: Ameliorarea e un segment foarte important. În România, la Fundulea, au fost creaţi primii hibrizi de floarea soarelui din lume şi există expertiză de ameliorare la grâu, la porumb. Este clar că România trebuie să ceară bani de cercetare pe noua Politică Agricolă Comună, pe ameliorare de plante şi animale în primul rând dar şi pe descoperirea de noi tehnologii care să facă faţă provocărilor agriculturiii din ziua de azi, pentru că fermierii români continuă să aplice tehnologii învechite şi asta se vede într-un an ca 2012, cu mari probleme de climă. Fermierii care sunt inovativi şi care au făcut un alt tip de tehnologie şi în aceste condiţii obţin producţii agricole, nu extraordinare, dar au o producţie atunci când ceilalţi nu obţin nimic. Noi încă aplicăm aratul, dar dacă ne uităm în cordonul porumbului din SUA, constatăm că ei de 20 de ani nu mai ară. Arând, nu facem decât să pierdem apa din sol. Ei conservă apa în sol printr-un sistem de lucrări minime. Ei fac doar lucrări profunde de scarificare fără a întoarce brazda cu plugul, ci doar scarmănă şi zdruncină uşor pământul.
