În 2012, s-au împlinit şase ani de când europarlamentarul britanic din grupul socialiştilor şi democraţilor, Michael Cashman, participă la Marşul Diversităţii. Din partea politicienilor români, singura persoană care şi-a manifestat solidaritatea cu comunitatea LGBT (lesbiene-gay-bisexuali-transgender) a fost consilierul guvernamental Remus Cernea.
În vârstă de 62 de ani, Cashman îşi păstrează carisma de actor, deşi el a renunţat de ceva vreme la actorie: mai întâi, în favoarea lobby-ului pentru drepturile minorităţilor sexuale, apoi, ca politician laburist (din 1975-membru şi acum, preşedinte al Consiliului Naţional Executiv) şi europarlamentar- din 1999. În 2006, politicianul şi-a legalizat relaţia de 29 de ani pe care o are cu Paul Cottingham, printr-un parteneriat civil.
Într-un interviu acordat României libere, Cashman a povestit despre evoluţia drepturilor omului în România, din perspectiva lui, despre sfaturile pe care le dă tuturor membrilor comunităţii LGBT, precum şi despre cea mai nouă campanie în care este implicat în Marea Britanie, în care se alătură activiştilor care cer legalizarea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex.
Primul marş gay, cu blindate, poliţişti şi elicoptere
Europarlamentarul britanic consideră că, în ultimii ani, în România s-au înregistrat „mari progrese” în drepturile minorităţilor sexuale. „La primul marş la care am participat, erau 200 de oameni, care erau protejaţi de aproximativ 1000 de poliţişti, maşini blindate şi elicoptere, din cauza extremiştilor care încercau să atace parada şi, de-a lungul anilor, aceste atacuri s-au diminuat şi văd mai mulţi oameni vorbind în numele comunităţii LGBT, aşa că este un progres”, explică Cashman, susţinând că un popor care a trecut prin comunism ar trebui, cu atât mai mult, să fie mai toleranţi şi să îi sprijine pe minoritari în dobândirea de drepturi.
Citeşte şi FOTO Marşul Diversităţii în Bucureşti: „Suntem mândri şi nu plecăm nicăieri”
„Cred că românii, mai ales că ştiu ce înseamnă lipsa egalităţii, trăind în totalitarism, ca şi celelalte ţări foste comuniste, românii ştiu ce înseamnă să lupţi pentru dreptul de-a fi tratat egal, să ai dreptul de a avea un loc de muncă, să ai acces la servicii sociale şi, în lupta aceasta pe care au dus-o împotriva comunismului şi împotriva regimului lui Ceauşescu, tocmai datorită acelei lupte ar trebui să-i respecte şi să îi sprijine pe ceilalţi în recăpătarea drepturilor lor, mai ales oamenii care sunt diferiţi, pentru că, dacă nu îi apărăm pe cei diferiţi, cum ne putem aştepta ca drepturile noastre să fie respectate? Cu toţii ne naştem egali, vom muri egali şi, în diferitele etape ale vieţii noastre, trebuie să luptăm pentru egalitate, pentru egalitatea celorlalţi. Asta înseamnă democraţia, spre deosebire de represiune şi totalitarism”, a declarat Cashman, pentru România liberă.
Totuşi, întrebat ce părere are despre schimbările efectuate în Codul Civil privind definiţia căsătoriei (uniune între un bărbat şi o femeie, n.r.), Cashman a spus numai că societăţile evoluează, explicând că situaţia din România este similară cu cea din Italia. „Italia defineşte căsătoria în acelaşi fel, şi noi, în Marea Britanie, defineam căsătoria în acest fel, până când am trecut mai departe, la parteneriate civile şi, poate, mai departe, la căsătorie. Toate aceste lucruri pot fi atinse şi cred că este în interesul societăţilor să îi încurajeze pe oameni să facă publice aceste angajamente”, a punctat europarlamentarul britanic.
Citeşte şi Analiză. Au gay-ii căsnicii fericite în România?
Câte o cărămidă aruncată prin geam
Din luna mai, politicianul britanic s-a implicat într-o campanie care urmăreşte obţinerea dreptului la căsătorie între persoanele de acelaşi sex, „Out 4 Gay Marriage”, fiind unul din primii europarlamentari care sprijină campania. L-am întrebat, însă, dacă vreodată, a fost victima homofobiei şi discriminării din cauza orientării sexuale.
„Am avut câte o cărămidă aruncată prin geamurile casei de câteva ori, dar n-am avut niciodată probleme în mediul politic şi acum, fiind preşedintele al Coniliului Executiv al Partidului Laburist, am fost extrem de norocos. Dar sunt oameni care n-au fost aşa de norocoşi ca mine: au fost batjocoriţi la locul de muncă, oameni ale căror cariere au avut de suferit, dar lucrurile acestea trebuie să înceteze. Minoritatea sexuală trebuie tratată în acelaşi fel şi cu acelaşi respect ca şi ceilalţi”, explică Cashman.
Europarlamentarul a mai arătat că, recent, în PE, au avut loc dezbateri privind creşterea gradului de discriminare şi gradului homofobiei, adăugând că toate marile partide europene sprijină iniţiativele care luptă împotriva acestor fenomene. El a mai explicat că, în 2007, când România a devenit stat membru al Uniunii Europene, ţara noastră avea „mari probleme cu drepturile femeilor şi ale LGBT”, însă, de la intrarea lui în PE, în 1999, s-au realizat „schimbări enorme” şi acestea îl încurajează pentru viitor.
Citeşte şi Loredana Groza despre prietenii ei gay şi de ce a fost interzisă la TVR pe vremea lui Ceauşescu
Dumnezeu trebuie să ne judece
De asemenea, Michael Cashman îi sfătuieşte pe toţi membrii comunităţii LGBT din România să fie mândri de ei înşişi, spunând că „mari oameni ai lumii- scriitori, pictori, cântăreţi, politicieni, lideri- au fost lesbiene, gay, bisexuali sau transgender”. L-am întrebat şi cum le răspunde homofobilor.
„Uită-te în oglindă. Dacă tu ai fi fost homosexual sau lesbiană? Ai fi vrut să-şi bată oamenii joc de tine la locul de muncă, în magazine, ai vrea să fii discriminat de biserica ta, de şefii bisericii tale, ai vrea ca imaginea ta să fie alterată de presă, ai vrea să fii discriminat prin lege? Pentru că, dacă nu ţi-o doreşti pentru tine, nu i-o dori nici celui de lângă tine. Respectă-i şi pe cei care intră în relaţii consimţite pline de iubire sau pe cei care se identifică ca fiind diferiţi. Şi ei ar trebui să fie trataţi egal în faţa legii, toţi ar trebui să fie trataţi la fel. Chiar dacă se folosesc de argumentul religiei, în ochii Domnului, toţi ne naştem egali şi Dumnezeu este cel care trebuie să ne judece. Ţine de fiecare om în parte să-şi valorifice potenţialul unic şi glasul conştiinţei şifiecare respecta şi legile omului şi pe ale lui Dumezeu, dacă este religios”, a mai arătat europarlamentarul britanic.
Primul sărut gay pe micile ecrane din Marea Britanie
Michael Cashman este un veteran în campaniile pentru drepturile minorităţilor sexuale, el fondând, în 1989, organizaţia Stonewall, care lupta pentru drepturile comunităţii LGBT. El a explicat că inspiraţia lui în lupta pentru drepturile omului vine chiar din faptul că şi el este gay. „Am ştiut întodeauna că sunt gay şi nu mi-am ascuns orientarea nici în politică, dar momentul în care am început cu adevărat a fost în 1988, când, în timpul guvernării conservatoare a lui Margaret Thatcher, s-a adoptat o legislaţie extrem de restrictică pentru gay şi eu jucam într-o producţie mare la BBC, „East Enders”, era un show foarte popular, iar eu interpretam un personaj gay”, îşi aminteşte politicianul.
În 1988, Doamna de Fier stipula, în faimoasa secţiune 28 din „Local Government Act”, că autorităţile locale nu au voie să promoveze în mod intenţionat homosexualitatea şi nu vor publica materiale care ar putea avea acest scop, iar în şcoli, nu se va discuta despre acceptarea homosexualităţii ca relaţie umană. Astfel, în urma acestui articol de lege, Micahel Cashman, pe atunci actor, a ajuns faimos după ce a sărutat un coleg de platou în film, fiind vorba de primul sărut homosexual pe micile ecrane din Marea Britanie.
În prezent, Michael Cashman ocupă, printre altele, funcţia de co-preşedinte al intergrupului pentru drepturile LGBT din Parlamentul European. El este şi şeful Delegaţiei pentru Relaţia cu Africa de Sud. În 2007, politicianul a primit un titlu de doctor onorific din partea Universităţii Staffordshire pentru eforturile lui în domeniul drepturilor omului şi a fost votat de colegii lui ca „Europarlamentarului anului”, tot în 2007.
Citiţi mai multe despre Michael Cashman şi activitatea lui politică pe site-ul personal.
