Autorităţile au stabilit împreună cu antreprenorul un termen de remediere a problemelor de 90 de zile, a anunţat Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Nu este pentru prima oară când societatea italiană are probleme în România, ultimul episod soldându-se cu rezilierea contractului.
Pe segmentul Sebeș-Turda, Lotul 3, din Autostrada Transilvania, în urma inspecţiei făcute săptămâna trecută, pe 9 ianuarie, s-a constatat o serie de neconformităţi, printre cele mai importante fiind identificarea a numeroase zone cu deficienţe de planeitate şi rugozitate şi pentru care raportul prezintă un calificativ „Inadmisibil”. Mai pe românește, stratul de asfalt era vălurit și nu avea aderența necesară. De asemenea, pe anumite sectoare, asigurarea scurgerii apelor prezintă neconformităţi.
Totodată, s-a constatat existenţa unor panouri de semnalizare de dimensiuni mari care sunt parţial obturate de parapete/panouri fonoabsorbante. La structura de la km 45+600 există defecte la suprafaţa betoanelor. În plus, sistemul ITS, echipamentul de cântărire în mişcare, înregistrează numerele de înmatriculare ale remorcilor, fără a fi consemnat și numărul de înmatriculare al capului tractor, aşa cum a fost solicitat de către beneficiar.
Contractul pentru construirea lotului 3 din Autostrada Sebeş – Turda a fost semnat în aprilie 2014 cu asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA, pentru suma de 420,5 milioane de lei (circa 80% din estimarea inițială a CNAIR de 532 milioane de lei).
Semnalizare necorespunzătoare
Mai mult, nu a fost făcută corespunzător semnalizarea în spaţiile de servicii. „Aceasta trebuie completată cu două semne adiţionale pentru autoturisme pentru fiecare spaţiu de servicii, precum şi marcaj de interzicere în zonele care separă parcările pentru autocare. De asemenea, se consideră a fi necesară completarea semnalizării orizontale din cadrul Spaţiilor de Servicii cu săgeţi de orientare a participanţilor la trafic: este necesară completarea semnalizării cu marcaj de interzicere la intersecţia dintre bretele, aşa cum este specificat în cadrul Raportului de Audit de Siguranţă”, precizează CNAIR.
Potrivit companiei de drumuri, tot în cazul Lotului 3 al Autostrăzii Sebeş – Turda nu au fost respectate avizele CTE Siguranţa Circulaţiei privind obligativitatea antreprenorului de a realiza iluminatul cu tehnologie LED. De asemenea, se impune verificarea de către proiectant şi inginer a proiectului tehnic pentru bazinele de retenţie și prezentarea calculelor de dimensionare, având în vedere nivelul apelor din acestea. Totodată, trebuie asigurată semnalizarea rutieră pentru devierea traficului la nodurile rutiere Unirea şi Aiud, potrivit reglementărilor în vigoare.
În urma acestor constatări, comisia de la CNAIR a decis suspendarea procesului de recepţie la terminarea lucrărilor, stabilind, împreună cu executantul, un termen de remediere de 90 zile. În funcţie de condiţiile meteorologice, acest termen poate fi prelungit la cererea antreprenorului.
Autostrada Sebeş – Turda ar fi trebuit să fie finalizată în 2016, potrivit planurilor iniţiale. Aceasta presupune construcţia a 70 de kilometri de șosea de viteză.
N-au reușit să bage autostrada în București
Italienii de la Tirrena Scavi nu sunt la prima abatere în materie de autostrăzi în România. În 2014, CNADNR a reziliat contractul cu constructorii Impressa Pizzarotti şi Tirrena Scavi, care nu au reușit să bage în oraș primii 6,5 km din autostrada Bucureşti-Ploieşti, care ar trebui să facă legătura între Capitală şi Șoseaua de Centură.
„Am cerut să se facă o analiză care erau lucrările care trebuia făcute în preţul iniţial şi care sunt lucrările suplimentare. Au cerut o sumă mult mai mare, de altfel ne-au şi dat în judecată, Pizzarotti a dat în judecată CNADNR pentru o sumă consistentă, de 80 milioane de lei, dacă nu mă înşel, e un proces pe rol în acest moment. Nu există niciun fel de rezervă, am spus că dacă în urma negocierilor Pizzarotti înţelege ca în preţul iniţial (…) să rezolve cei 6,5 km este bine, dacă nu, nu este exclus să ajungem la reziliere şi aici”, declara ministrul Transporturilor de la vremea respectivă, Dan Șova.
CNADNR îşi propunea ca segmentul lipsă de 6,5 km al acestei autostrăzi să fie inaugurat în 2014, însă porțiunea lipsă nu este finalizată nici acum. În perioada 2012-2013, sumele alocate de stat pentru finalizarea tronsonului, pe traseul Şoseaua Petricani şi Centura Capitalei, au fost insuficiente. În contextul reducerii finanţărilor, CNADNR a prelungit în 2013 contractul de execuţie cu italienii de la Pizzarotti şi Tirrena Scavi până în aprilie 2015.
“Regii asfaltului” au terminat la termen
Lucrările la autostrada Bucureşti-Ploieşti au fost împărţite în două sectoare, respectiv Bucureşti-Moara Vlăsiei, executate de consorţiul italian Impressa Pizzarotti/Tirrena Scavi, şi Moara Vlăsiei-Ploieşti (asocierea Spedition UMB/Pa&Co Internaţional/Euroconstruct ’98/Com-Axa – așa numiții “regi ai asfaltului” Dorinel Umbrărescu, Costel Cășuneanu, respective Dan Besciu și Sorin Vulpescu).
Traficul pe autostrada Bucureşti-Ploieşti, fără porțiunea de intrare în Capitală, a fost deschis în vara anului 2012, cu restricţii de viteză, după mai multe amânări. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 450 milioane de euro. Între timp, tronsonul restant a fost relicitat, iar contractul a fost preluat de asocierea româno-elenă Euroconstruct Trading 98 – Aktor, pentru aproape 130 milioane de lei fără TVA.
Fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc și oficialii CNAIR promiteau anul trecut că tronsonul va fi circulabil până la finele lui 2017, lucru care nu s-a întâmplat din cauza faptului că nu este gata pasajul peste calea ferată București-Constanța.
