Iniţial, în proiectul de act normativ, impozitarea începea de la un nivel al ROBOR de peste 1,5% pentru indicele la 3 luni şi la 6 luni.
„Taxa pe lăcomie” va fi de 0,1%, pentru un ROBOR aplicat creditelor de 2-2,5%, de 0,2% pentru 2,5-3%, de 0,3% pentru 3-3,5%, de 0,4% pentru 3,5-4%, iar pentru nivelurile de peste 4% ale ROBOR cu 0,5% va fi aplicat în plus o cotă de 0,2.
Această taxă se aplică trimestrial, la nivelul valorii activelor financiare ale băncilor de la finele fiecărui an.
Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, a precizat, vineri, în cadrul unor declaraţii la Guvern, după şedinţă, că această propunere, s-a bazat pe „Raportul asupra stabilităţii financiare”, ediţia din decembrie 2018 şi pe datele Băncii Centrale Europene, date „care evidenţiază un comportament inadecvat faţă de cetăţeni”, informează Mediafax. El a reamintit că randamentul capitalului pentru băncile din România este de aproape 20%, în condiţiile în care minimul impus este de 8%. În plus, acesta a motivat că, în prezent, dobânda pentru creditele ipotecare este de aproximativ 6%, iar cea pentru depozite este în medie de 1%.
Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului, a spus, în cadrul declaraţiilor de presă făcute împreună cu Teodorovici, că un alt motiv al acestor decizii este acela că doar 75% din banii „românilor depozitaţi la bănci se întorc în nevoile românilor”. Acesta s-a referit la faptul că raportul credite/depozite este de aproximativ 80%.
