În timp ce bursele înregistrează creşteri puternice, directorii din sectorul financiar spun investitorilor să evite repetarea greşelilor din 2006. Şefii Citigroup, Barclays şi Carlyle au trasat paralele între situaţia actuală de pe pieţele financiare şi cea care a precedat Marea Recesiune. Ei au avertizat că creşterea economică ar putea fi distrusă dacă dobânzile ar creşte peste aşteptări.
”Există o ambivalenţă care este îngrijorătoare. Când următoarea criză va veni – şi va veni – este probabil să fie mai violentă dacă nu vom elimina o parte din presiune pe parcurs”, a afirmat directorul general al Barclays, Jes Staley.
Directorul general al grupului Carlyle, David Rubenstein, a avertizat că pe pieţele de capital există o capacitate foarte limitată pentru a face faţă unei creşteri reale a dobânzilor.
”De obicei, când oamenii sunt fericiţi şi încrezători, se întâmplă ceva rău”, a avertizat el.
În fiecare an apar ştiri la distanţă şi reverberează câteva ore mai târziu la Davos. Deseori acestea vin de la Washington. Aşa s-a întâmplat şi marţi, după ce preşedintele Donald Trump a decis introducerea unor taxe vamale suplimentare pentru panouri solare şi maşini de spălat.
Vicepreşedintele BlackRock, Philipp Hildebrand, a spus că protecţionismul este cel mai mare risc pentru redresarea economiei globale, în timp ce economistul Joseph Stiglitz, deţinător al unui premiu Nobel, a afirmat că măsura lui Trump este ”proastă pentru mediul mondial, este proastă pentru economia americană şi este proastă pentru locurile de muncă din Statele Unite”.
Directorul general al grupului Petrobras, Pedro Parente, a avertizat în legătură cu eforturile lui Trump de a readuce în atenţie cărbunele, dar directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Fatih Birol, a anticipat că ”pătrunderea energiei solare pe piaţa americană va continua”.
Chiar înainte de anunţul preşedintelui Trump, reforma fiscală din Statele Unite, echivalentă cu 1.500 de miliarde de dolari, a atras opinii mixte.
Directorul general al Blackstone Group, Stephen Schwarzman, şi Adena Friedman, directorul Nasdaq, au spus că reforma fiscală este un motor de creştere, dar şeful Bank of America, Brian Moynihan, a spus că oferta limitată de pe piaţa muncii din Statele Unite s-ar putea să nu aibă capacitatea să satisfacă cererea de forţă de muncă.
Directorul general al Deutsche Post, Frank Appel, a avertizat că reducerile de taxe vor avea un impact limitat, pe termen scurt.
Chiar dacă bursele sunt în creştere, criza financiară a avut un impact pe termen lung în privinţa participanţilor la Davos, numărul reprezentanţilor occidentali fiind depăşit de cel al reprezentanţilor Chinei şi Indiei.
Într-un discurs susţinut marţi, premierul indian Narendra Modi a avertizat faţă de protecţionismul anunţat de Casa Albă cu câteva ore mai devreme. Modi a spus că lucrează pentru a dubla economia Indiei, de 2.300 de miliarde de dolari, până în 2025, intensificând eforturile de atragere a investiţiilor străine. Atingerea ţintei de 5.000 de miliarde de dolari nu va fi uşoară, având în vedere estimările de creştere actuale.
Timp de mai mulţi ani, economia Europei a fost ”bolnavul” forumului de la Davos, din cauza crizei din Grecia, a incertitudinilor legate de longevitatea euro, creşterea populismului şi Brexit. Situaţia s-a schimbat, cu o revenire a economiei pe care puţini observatori au considerat-o posibilă. Ken Rogoff, de la Universitatea Harvard, a spus că este ”o poveste fenomenală”, iar Rubenstein, şeful Carlyle, a numit Europa ”o destinaţie foarte atractivă pentru investiţii”. El l-a lăudat şi pe preşedintele Băncii Centrale Europene, pentru muncă incredibilă depusă.
