Guvernul transmite comisarului european pentru politică regională, Corina Creţu, ca răspuns la solicitarea adresată premierului în vederea luării de măsuri pentru ca drumurile transfrontaliere România-Ungaria, co-finanţate de UE să devină cât mai repede funcționale, că acest fapt depinde de aderarea României la Schengen.
Guvernul a agreat, miercuri, prin memorandum, forma oficială de răspuns la scrisoarea Corinei Crețu.
„Funcţionarea în regim permanent a celor zece drumuri transfrontaliere amplasate între România şi Ungaria, co-finanţate de Uniunea Europeană în cadrul programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, depinde în ultimă instanţă de aderarea României la Spaţiul Schengen – obiectiv pentru atingerea căruia Guvernul acţionează în permanenţă. Cum decizia privind aderarea României la Spaţiul Schengen a fost amânată succesiv, deşi România îndeplineşte deja toate criteriile tehnice necesare, responsabilitatea pentru întârzierea aderării la Spaţiul Schengen nu poate fi atribuită autorităţilor române”, precizează executivul în scrisoarea amintită, potrivit Mediafax.
Totodată, Guvernul îi transmite comisarului european că ” autorităţile române au acţionat pentru a asigura, în limitele posibile, îndeplinirea obiectivelor proiectelor”, dar „decizia de construire a celor zece drumuri transfrontaliere a fost luată de către Autoritatea de Management din Ungaria a Programului, care avea responsabilitate de contractare”.
„În cadrul derulării proiectelor au fost comise o serie de erori de către Autoritatea de management din Ungaria, care nu pot fi puse pe seama autorităţilor din România”,se mai arată în scrisoarea Guvernului României.
De asemenea, Guvernul României consideră că „în contextul amânării aderării României la Spaţiul Schengen, care ar fi eliminat necesitatea controlului la frontiera româno-ungară, funcţionarea în regim permanent a acestor legături rutiere transfrontaliere nu ar fi posibilă decât cu condiţia înfiinţării unor puncte de trecere a frontierei, la standarde Schengen, ceea ce ar presupune cheltuieli importante, nejustificate, pentru o infrastructură care ar deveni practic inutilă după aderare”.
România şi Ungaria au semnat, la 24 iulie 2014, la Bucureşti, un acord care permite accesul ocazional pe drumurile menţionate, cu aprobarea prealabilă a autorităţilor, şi înainte de aderarea României la Schengen, ca o soluţie provizorie pentru a asigura utilizarea drumurilor menţionate.
