Impactul negativ generat asupra bugetului prin reducerea CAS, calculat la 4,8 miliarde lei pe 2015, va fi acoperit de Guvern, printre altele, din sume atrase în urma controalelor fiscale şi prin recuperarea debitelor cu noua Lege a insolvenţei. Nu este însă prima oară când se angajează mai întâi cheltuielile, iar apoi se promite sporirea veniturilor prin măsuri de întărire a controlului fiscal. Reformele nu au adus până acum niciun ban în plus la buget.
Guvernul a relansat o campanie de notificare a contribuabililor ce prezintă riscul de nedepunere a declarației de venit din străinătate prin scrisori trimise acestora, scopul fiind strângerea banilor necesari reducerii CAS cu 5% începând din luna octombrie, potrivit unui proiect de lege obținut de Mediafax.
Pentru a compensa, anul viitor, impactul negativ al reducerii CAS, Guvernul intenționează îmbunătăţirea sistemului de colectare a impozitelor şi taxelor ce vizează recuperarea arieratelor fiscale înregistrate de contribuabilii mijlocii. În domeniul muncii va fi prevenită şi combătută munca nedeclarată. În scopul sprijinirii concurenţei loiale în mediul de afaceri şi al protejării angajaţilor prin creşterea nivelului de securitate socială, se va dezvolta analiza de risc generalizată la nivelul întregii activităţi de administrare fiscală, în baza informaţiilor de natură fiscală despre contribuabili. Prin dezvoltarea aplicaţiilor informatice Guvernul speră să poată face analize ale rezultatelor acţiunilor de inspecție fiscală, în scopul confirmării criteriilor de risc şi al furnizării de informaţii pentru analizele de risc viitoare. Controlul vamal va fi întărit și va fi continuată simplificarea accesului contribuabilului la propriul dosar fiscal prin crearea posibilităţii de accesare a informaţiilor privind propriile obligaţii fiscale (S.M.S., e-mail) şi a plăţii electronice a acestora (card, S.M.S.) către Trezorerie.
Modificările la Legea insolvenţei 85/2006 vor permite recuperarea debitelor curente şi diminuarea volumului arieratelor. Va fi operaționalizată complet Direcţia Generală Antifraudă Fiscală și vor fi intensificate verificările la persoanele fizice cu averi mari.
Pentru acest an, impactul negativ va fi compensat din veniturile încasate suplimentar din impozitul pe construcţii. Impozitul pe construcţii proiectat pentru anul 2014, în valoare de 488 milioane lei, a fost declarat la o valoare de 1,45 miliarde lei şi încasat la primul termen de plată în sumă de 710,4 milioane lei.
Promisiunile sunt vechi
Nu este însă prima dată când un Guvern angajează cheltuieli – în cazul de față micșorarea CAS, promițând compensarea acestora printr-o creștere a veniturilor rezultată în urma adoptării unor măsuri de reformă fiscală. În pofida unor astfel de ”reforme”, ponderea veniturilor bugetare în PIB se menține de ani de zile la un nivel dezamăgitor de 32% din PIB, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Media UE se situează la peste 40% din PIB. Cu argumente de tipul reformei sistemului de colectare a veniturilor statului nu miră faptul că oficialii FMI și ai Comisiei Europene nu au fost convinși că Guvernul va găsi resursele necesare pentru diminuarea CAS.
Documentul reduce cotele plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii de la 20,8% la 15,8% pentru condiţii normale de muncă, de la 25,8% la 20,8% pentru condiţii deosebite de muncă şi de la 30,8% la 25,8% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.
Impactul negativ total este calculat la 850 milioane lei pentru acest an, la 4,86 miliarde lei pentru anul viitor, la 5,2 miliarde lei pentru 2016, la 5,5 miliarde lei pentru 2017 şi tot la 5,5 miliarde lei pentru 2018.
CAS mai mic din octombrie
Disputa Guvern-FMI-CE a avut loc în jurul micșorării CAS cu 5%. Dacă instituțiile internaționale și-au dorit ca reducerea să intre în vigoare la începutul unui nou exercițiu bugetar, Guvernul a insistat ca micșorarea să aibă loc în cursul lui 2014, anterior alegerilor prezidențiale. În plus, FMI-CE și-au manifestat temerea că dacă în acest an se vor găsi resursele financiare necesare pentru scăderea CAS, în 2014-2015 banii necesari vor fi mai greu de găsit. Aceasta deoarece, conform angajamentelor luate în fața NATO, cheltuielile militare vor crește și, în plus, deficitul structural al bugetului va trebui diminuat. Pentru un întreg an efortul bugetar presupus de scăderea CAS se ridică la 0,75% din PIB, respectiv peste un miliard de euro. „Miercuri, Guvernul va trimite către Parlament proiectul de modificare a Codului Fiscal cu reducerea CAS cu 5%”, a spus ieri premierul Victor Ponta.
