Valoarea medie a unui cont de pensie privată obligatorie (pe Pilonul II) era la finalul lunii martie 2014 de 2.503 lei (562 euro), potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Sistemul pensiilor private obligatorii a fost lansat în România în mai 2008, dar numai 3,19 milioane persoane din totalul de 6,12 milioane de participanţi în sistem au avut înregistrate contribuţii lunare repetitive în această perioadă, iar 180.000 de persoane nu au avut nicio contribuţie virată.
Valoarea medie a unui cont în Pilonul II pentru cei 3,19 milioane participanţi care au avut contribuţii lunare repetitive în perioada mai 2008-martie 2014 este de 3.357 lei (aproximativ 750 euro). Aproximativ 450.000 de persoane aveau valori ale contului cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei. Aproximativ 159.000 de persoane aveau valori ale contului de peste 10.000 de lei (peste 2.244 euro), valori superioare mediei depozitelor bancare ale persoanelor fizice la instituţiile de credit din România (9.040 lei la data de 31 martie 2014).
Cât contribuim fiecare
De la 1 ianuarie 2014, cota de contribuţie pentru Pilonul II este de 4,5 puncte procentuale (din contribuţiile pentru asigurări sociale), cu 0,5 puncte procentuale mai mult faţă de cota din anul 2013. Primele contribuţii majorate virate au fost cele pentru luna martie 2014 (calculate la salariile brute aferente lunii ianuarie 2014).
Valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private, la data de 31 martie 2014, a fost de 15,7 miliarde lei (+0,9 miliarde lei faţă de 31 decembrie 2013), respectiv 3,52 miliarde euro . În raport cu PIB-ul estimat pentru anul 2014 (662,769 miliarde lei), activele totale reprezintă 2,36% din PIB.
Valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii private aferente Pilonului II a fost de 14,84 miliarde lei (3,33 miliarde euro), în creştere cu aproximativ 900 milioane de lei faţă de 31 decembrie 2013.
Câți români cotizează
Numărul participanţilor cu contribuţii lunare în luna martie 2014 a fost de 3,68 milioane (60,14% din total participanţi), în scădere uşoară faţă de 31 decembrie 2013 (61,55% din total participanţi). Contribuţia medie în luna martie a celor 3,68 milioane de participanţi a fost de 83,12 lei.
La finele lunii martie, 94,38% din activele fondurilor de pensii (Pilonul II) erau plasate în România, în principal în titluri de stat, acţiuni, depozite bancare. Titlurile de stat, acţiunile şi titlurile de participare la fonduri de investiţii şi-au majorat ponderea în plasamente, în timp ce depozitele bancare şi-au diminuat ponderea la 7,07%. Rata medie de rentabilitate anuală a tuturor fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II), calculată pentru ultimele 24 de luni, a fost de 8,5%.
Unde se duc banii
Majoritatea banilor din conturile de pensii private ale românilor rămân în ţară sub formă de plasamente în titluri de stat, în acţiuni sau în depozite bancare. Doar 5% din activul total este plasat în afara României. În 2013, fondurile de pensii au ales să crească alocările pentru acţiuni, ajungând la participaţii totale de 2 miliarde lei în titluri ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti. „Pilonul II de pensii private a avut o evoluţie peste aşteptări în cursul anului 2013, care consolidează rezultatele deja pozitive înregistrate anterior. Principalii beneficiari ai acestor realizări sunt cei 6 milioane de români care şi-au pus încrederea în acest sistem de economisire pentru un viitor mai prosper”, a comentat Marius Popescu, preşedintele APAPR.
An de excepţie
Anul 2013 a fost unul cu rezultate peste medie, randamentul plasamentelor fiind de 11,75%, însă 2014 se va dovedi un an mult mai complicat, mai ales că Bursa de la Bucureşti nu are perspective tocmai roz.
Administratorii celor opt fonduri de pensii private obligatorii din România au obţinut de la lansare, în luna mai 2008, până la finele anului trecut un randament mediu de 11,5%. Anul 2013 a fost unul cu rezultate peste medie, randamentul plasamentelor fiind de 11,75%, după cum informează Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România. Fondurile private au intrat în 2014 cu un total de 6 milioane de participanţi şi active de peste 13,9 miliarde de lei sau 3,1 miliarde de euro , depăşind estimările iniţiale ale Asociaţiei. În întreaga lor istorie, fondurile de pensii obligatorii au primit în administrare contribuţii brute totale de 11,3 miliarde de lei, diferenţa până la activele de 13,9 miliarde de lei, adică 2,6 miliarde de lei, reprezentând câştigurile din plasamente.
Statul are un rol
Puţini români ştiu că în prezent „donează” statului circa 300 lei anual fiecare. Şi asta prin faptul că nu accesează stimulentele oferite de autorităţi în domeniul economisirii pentru pensii. Printr-o „donaţie“ atât de mică, din banii de pensie se pot pierde sume considerabile. Dar să vedem despre ce e vorba. Când vine vorba de pensie, doar unul din 20 de români a luat în considerare varianta pensiei facultative (Pilonul III).
Din cauza slabei culturi financiare, majoritatea românilor consideră că cea mai bună variantă de economisire pentru pensie este în depozite bancare. Ceea ce se pierde din vedere şi puţini cunosc este faptul că statul acordă deductibilitate totală în limita a 400 euro /an, atât la angajat, cât şi la angajator, dacă aceste sume sunt virate către un fond de pensii facultative. Astfel, un salariat care ar alege să contribuie lunar la Pilonul III porneşte din start cu un avantaj de 13% faţă de altul care alege să economisească prin depozite bancare.
„Conform studiilor Comisiei Europene, vom trăi mai mult, dar vom avea o pensie mai mică. Putem compensa scăderea pensiei de stat prin folosirea deductibilităţii fiscale acordate în domeniul pensiilor facultative. Din păcate, e o lipsă de cultură financiară în ceea ce priveşte deductibilitatea“, spune Lucian Anghel, CEO al BCR Pensii.
De unde vine principalul avantaj faţă de economisirea clasică prin depozite? Dacă alegem să contribuim cu 150 lei lunar (400 euro anual) la un fond de pensii, salariul net „în mână“ scade cu 126 lei, potrivit Asociaţiei pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR). Asta înseamnă că avem un beneficiu de 24 lei lunar sau de aproape 300 lei anual, graţie deductibilităţii. Astfel, un salariat care poate renunţa să cheltuiască azi 126 lei are opţiunea de a contribui la Pilonul III cu 150 lei sau de a vira cei 126 lei într-un depozit bancar.
Miza pe Bursă
Creşterea Bursei în 2013, după o perioadă de declin a preţului acţiunilor cotate, a contribuit în mare măsură la randamentele peste aşteptări obţinute de fondurile de pensii. În special cele cu risc mai ridicat al plasamentelor au avut de câştigat, cum este, spre exemplu, fondul Generalli, lider anul trecut în clasamentul celor mai mari randamente raportate pe Pilonul II de pensii (n.r. – fonduri private obligatorii), cu 13,18%, urmat îndeaproape de Alico (13,13%) şi apoi de fondul BRD, cu 12,3%.
Toate cele 8 fonduri de pensii private obligatorii au asigurat anul trecut participanţilor un randament mediu de 11,75%, recuperând avansul pierdut în anii trecuţi. Astfel, randamentul mediu anualizat la nivelul întregii pieţe, de la lansarea Pilonului II (în 2008) şi până în prezent, a revenit la 11,51%, în condiţiile în care media anuală a câştigului pe ultimii trei ani nu depăşea cu mult 8%. Cel mai bun câştig mediu anual de la lansare l-a avut fondul ING (12,03%). Tot anul trecut, numărul participanţilor a ajuns la 6 milioane de persoane, iar activele nete administrate pentru aceştia au depăşit 3 miliarde de euro (13,94 miliarde de lei). Din totalul activelor, contribuţiile brute ale participanţilor au fost de 11,3 mld. lei, iar câştigurile nete din investiţii au adăugat 2,6 miliarde lei, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Anul trecut, fondurile de pensii private au alocat mai mulţi bani pentru investiţii în acţiuni (inclusiv prin participarea substanţială la toate ofertele publice inițiate de Guvern), ajungând să deţină titluri listate la BVB de peste două miliarde lei, fiind astfel unii dintre cei mai importanţi investitori instituţionali prezenţi pe piaţă. Per total, fondurile de Pilon II investesc în România circa 95% din toate activele lor.
În fondurile private de pensii obligatorii, participanţii virează în prezent 4% din veniturile brute. Cota contribuţiei, care se redirecţionează în aceste fonduri din banii plătiţi pentru sistemul public de pensii, a crescut la 4,5% începând cu luna martie 2014 şi, treptat, va ajunge până la 6%, potrivit legii. Ieşirea din sistemul public falimentar de tip pay-as-you go (bazat pe solidaritatea între generaţii, în care pensionarii sunt plătiţi din contribuţiile salariaţilor existenţi) şi direcţionarea contribuţiilor spre fonduri în care participanţii sunt proprietarii sumelor cu care au contribuit, gestionate în conturi separate, trebuia să se realizeze într-un ritm mai accelerat, dar autorităţile române au decalat calendarul din cauza deficitelor mari din sistemul public.
