Agricultorii din zonele sărace, în care se înregistrează producții mici, nu vor mai primi subvenții europene din cauza noilor criterii impuse de UE. Asta deși, pentru următorii șase ani, harta cu zonele defavorizate a crescut considerabil, în ansamblu.
Anul trecut, Comisia Europeană a dorit să stabilească o legislație unitară în ceea ce privește definirea zonelor defavorizate în agricultură, la nivelul Uniunii Europene. În acest sens, a desemnat un institut din Italia care să identifice o serie de indicatori unitari pe baza cărora să se stabilească zonele defavorizate pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
„Nu îndeplinesc strict criteriile“
Printre altele, acest institut a hotărât decuplarea indicatorilor de sol de cei de mediu, o noutate pentru România. Prin aplicarea noilor criterii au apărut anomalii, recunoscute chiar la nivel oficial. Zonele cu producții mari, cum sunt cele din Câmpia Română și Lunca Dunării, acolo unde se strâng marii fermieri, au fost declarate zone defavorizate, iar câteva teritorii sărace, cu producție mică și populație săracă, au fost scoase din noua grilă.
Cătălin Simota, directorul Institutului Național de Pedologie și Agrochimie București, instituție responsabilă de conturarea noii hărți a României cu zonele defavorizate, a recunoscut pentru „România liberă“ aceste anomalii, dar a susținut că nu se poate găsi “o formulă care să-i mulțumească pe toți”. “Zonele în care productivitatea agricolă este scăzută nu sunt incluse pentru că nu îndeplinesc strict criteriile impuse de Comisia Europeană. Există o zonă în nordul Olteniei, de la Craiova în sus, care nu a intrat. Ei au solurile suficient de proaste, dar nu atât de proaste încât să se încadreze în indicatorii standard. Această lipsă de apă care este, totuși, acolo, împreună cu solul, într-adevăr, fac recolte mici. Dar, separate, ele nu se încadrează în niciun indicator. Și județul Vaslui a fost nedreptățit. Acolo este un sol cu eroziune, dar eroziunea nu este considerată parametru pentru UE. În plus, Vasluiul nu are apă freatică. Nu are apă, dar indicatorii țin cont numai de apa atmosferică. Problema a fost sesizată de către ministrul Agriculturii comisarului european, iar acesta a recunoscut că noul mod de calcul nu reflectă corect situația solurilor din România, dar nu se poate face nimic’’, a explicat Cătălin Simota.
Totuși, din punct de vedere cantitativ, noua hartă a României cu zona defavorizată a crescut considerabil, de la 10% din suprafața României la 50%, potrivit acestuia. “Scopul zonelor defavorizate este de a evita părăsirea activităților agricole. Într-un fel, așa este, amărâții au fost dezavantajați. Valorificarea banilor în zonele acestea foarte sărace s-ar duce mai mult către social. Iar valorificarea banilor din zonele bogate s-ar duce către activitățile agricole”, a mai declarat directorul Institutului de Pedologie și Agrochimie.
Petrescu: Dealul a devenit vale
În ciuda faptului că această nouă situație a afectat comune din multe județe din țară, reacții mai virulente au apărut în special doar în zona Doljului. Un fost deputat PSD, Petre Petrescu, interesat în mod direct, întrucât deține pământ în zonele excluse de la subvențiile europene, a adresat o petiție Ministerului Agriculturii, fără niciun efect concret.
“Cum a fost posibil ca Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, să ia o măsură atât de greșită, care să ducă la polarizarea zonelor, instalarea sărăciei extreme și să ne întoarcem la plugul cu boi? Zonele cu producții bogate, acolo unde este cel mai bun cernoziom, au fost declarate defavorizate, iar cele sărace au fost eliminate. Cu alte cuvinte, valea a devenit deal și dealul a devenit vale”, a declarat deputatul de Dolj Petre Petrescu.
Întrebat de RL dacă oficialii români au încercat să convingă Comisia Europeană să schimbe regulile pentru România, Cătălin Simota a declarat că Ministerul Agriculturii a prezentat situația la Bruxelles, dar fără niciun rezultat. De altfel, pe site-ul ministerului există un comunicat în care Phill Hogan, comisarul european pentru Agricultură, susține că nu se mai poate schimba nimic. “În cadrul discuțiilor, partea română a solicitat redesemnarea zonelor cu constrângeri naturale, dat fiind faptul că anumite prevederi au dus la excluderea unor zone care în perioada anterioară de programare au fost încadrate în această categorie. Oficialul european a subliniat că la nivelul serviciilor Comisiei se cunoaște această situație, dar este o problemă de legislație ce nu poate fi depășită”, arată comunicatul.
Pe lângă suma de 85 de euro pe hectar pe an pe care fermierii o încasau drept subvenție, cei excluși de pe hartă nu vor mai beneficia nici de punctajul suplimentar la depunerea proiectelor pentru atragerea de fonduri pe programe cu finanțare externă.
Mai mult, aceste localități nu vor mai putea accesa fonduri de la UE pentru combaterea degradării solurilor.
Și în județul Vaslui, la fel ca în Dolj, în comunele excluse sunt afectați atât fermieri mari, cum ar fi Adrian Porumboiu, dar și fermieri mici, săraci. “Așa s-a decis la nivel înalt, noi nu avem ce face. În comuna noastră, avea pământuri Porumboiu, dar sunt și mulți fermieri mici, oameni de rând, care au 10-15 hectare. Și ei vor fi afectați. Oamenii au fost nemulțumiți, dar s-au resemnat”, a declarat pentru „România liberă“ primarul comunei Puiești, Costel Moraru.
Potrivit noii hărți, publicată pe site-ul Ministerului Agriculturii, cele mai afectate județe sunt: Vaslui, Prahova, Bacău, Dolj, Iași, Buzău, Alba etc.
