Bugetul pe 2015 rămâne o castană fierbinte în mâinile Guvernului. Acesta trebuie să demonstreze că are suficiente resurse, fără a majora însă taxele şi impozitele.
Soarta pomenilor electorale promise pentru 1 ianuarie de către Guvernul Victor Ponta este neclară. Premierul a cerut ieri miniştrilor să pregătească bugetul pentru anul viitor până la sosirea delegaţiilor Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. Cu numai zece zile în urmă premierul spunea altceva. Bugetul va fi discutat mai întâi cu organismele internaţionale şi abia apoi urma să fie trimis Parlamentului. “Conform obligațiilor pe care România le are prin acordurile cu CE și FMI, inclusiv rectificările de buget, dar mai ales bugetul pentru noul an se trimit în Parlament după ce sunt agreate în aceste discuții”, afirma Ponta la 7 noiembrie.
Delegaţiile FMI şi Comisiei Europene urmează să se afle la Bucureşti în perioada 2-10 decembrie. Premierul a mai anunţat că “măsuri speciale”, termen sub care se pot ascunde de fapt pomenile electorale, vor fi adoptate ulterior, în discuţii purtate la nivelul Guvernului şi coaliţiei de guvernare.
Semnificaţia “măsurilor speciale” îi scapă lui Corneliu Calotă, purtător de cuvânt al Guvernului. “Nu s-a discutat în nici un caz (semnificaţia termenului de măsuri speciale – n.red.). Am văzut şi eu transcriptul, nu s-a dezvoltat acest subiect. Probabil este vorba de faptul că fiecare insistă pentru priorităţile sale, sunt opţiuni politice precum se dă mai mult la Învățământ şi mai puţin la nu știu ce domeniu. Presupun că la aceasta s-a referit”, spune purtătorul de cuvânt al Guvernului. El afirmă că majorarea pensiilor cu inflaţia şi, partial, în funcţie de creşterea PIB este obligatorie prin lege.
Care sunt pomenile electorale
Cu puţin timp înainte de alegeri, premierul Ponta sau membri ai Cabinetului său promiseseră creşterea unor drepturi băneşti începând din 1 ianuarie 2015. Prima măsură promisă pentru 1 ianuarie constă în indexarea pensiilor cu 5%, dar şi majorarea pensiilor recalculate. De majorare ar urma să beneficieze peste un sfert de milion de pensionari. “Este vorba despre un venit suplimentar aferent la 10 luni de zile şi va fi pus în aplicare din ianuarie 2015”, spunea recent ministrul Muncii, Rovana Plumb. O a doua măsură priveşte creşterea salariului minim cu peste 8% de la începutul anului viitor (salariu minim brut de 975 de lei). Guvernul a promis şi bani pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. Ministrul Educaţiei a afirmat că profesorii vor primi din nou bani pentru dezvoltare profesională, însă suma va fi majorată la 150 de euro (de la cuantumul vechi de 100 de euro, acordat în urmă cu mai mulţi ani). Totodată, ajutorul social în cadrul programului “Bani de liceu” va creşte de la 180 de lei la 250 de lei pentru elevi. Începând cu 1 decembrie, fiecărui salariat din Sănătate şi Asistenţă Socială i s-a promis o creştere salarială în sumă fixă, de 70 de lei. În sprijinul mamelor care vor să rămână mai mult timp cu copiii, ministrul Muncii a anunţat că s-a propus un amendament prin care mamele aflate în perioada concediului de îngrijire a copilului pot obţine un venit suplimentar de 3.000 de lei pe an.
Ce impact fiscal există
Toate aceste promisiuni, dar şi măsuri bugetare obligatorii pentru 2015 au un impact de 10-15 miliarde lei, potrivit lui Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal. Deficitul bugetar va trebui să scadă de la 2,2% la 1,4% din PIB, iar impactul scăderii CAS se va situa la peste 5 miliarde lei. „Reducerea deficitului, scăderea CAS, la care se adaugă majorarea ajutoarelor sociale, a indemnizaţiilor şi a pensiilor vor însemna 15 miliarde lei în 2015”, a spus recent Ionuţ Dumitru. Alt efort va fi reprezentat de angajamentele României de a aloca anual pentru înzestrarea militară cel puţin 2% din PIB.
În plus, pentru a avea creştere economică, România nu îşi permite să rateze încă un an absorbţia fondurilor UE. Pentru aceasta este obligatoriu să asigurăm de la buget cofinanţarea. România ar fi putut avea o creștere economică de cel puțin 3% dacă ar fi utilizat corespunzător granturile europene. Afirmația aparține vicepreședintelui executiv Templeton Emerging Markets Group, Greg Konieczny. Însă anul viitor se pare că noi obstacole se ridică în calea accesării banilor europeni.Victor Ponta a declarat recent că nu are idee cum va putea aloca în bugetul pe anul viitor sumele pentru cofinanţarea a 50% din fondurile de coeziune. “Mă voi confrunta cu o dilemă semnificativă: trebuie să alocăm în buget banii necesari pentru cofinanţarea fondurilor europene, dar în acelaşi timp CE cere să atingem un deficit de 1,4%, iar eu nu am nici o idee cum voi putea pune câteva miliarde de euro pentru a cofinanţa cu 15% şi a lua 85% din fondurile europene, dar în acelaşi timp să reduc deficitul la 1,4%. Mă întrebam dacă nu e mai bine pentru Europa ca România să aibă deficit de 2%, dar să absoarbă 7-8 miliarde euro, investiţii directe în infrastructură şi proiecte economice”, a afirmat Ponta. Cum de a rămas România fără bani de cofinanțare a proiectelor europene? “Ar trebui să avem o listă de proiecte importante și banii pentru cofinanțarea acestora puși deoparte. Dar suntem în an electoral și facem pomeni electorale”, este de părere Elena Tudose, director de programe, Institutul de Politici Publice.
În ceea ce privește acoperirea contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, vom lua un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii în valoare de 300 de milioane de euro.
Tăierea investiţiilor publice, din nou o soluţie?
Pentru obţinerea banilor în 2015 Guvernul nu are la îndemână multe posibilităţi. Una dintre acestea este tăierea investiţiilor publice, model la care s-a recurs şi în acest an. Amputarea acestora a dus chiar la obţinerea unui excedent bugetar la finele lunii septembrie. “Avem pentru prima dată în istorie – sper şi pentru ultima oară în următorii ani – excedent bugetar în sensul în care am cheltuit mai puţin decât am încasat la buget pe primele nouă luni”, spunea premierul. În realitate, în primele nouă luni au fost tăiate investiții de 14 miliarde lei, iar aceasta a reprezentat o lovitură dată economiei.
Guvernul va trebui să crească unele taxe sau să taie din cheltuieli ca să poată compensa scăderile de venituri la buget prognozate pentru 2015 din reducerea CAS, a “taxei pe stâlp” şi a accizelor, în caz contrar deficitul bugetar ar urma să urce la 2,8% din PIB, cu 10 miliarde lei peste ţintă, avertiza recent şi Comisia Europeană.
Consultantul fiscal Gabriel Biriș mizează pe majorarea taxelor și impozitelor în 2015. “Cu siguranță vor umbla semnificativ la impozitele locale, dar nu cred că vor modifica cota unică. De asemenea, nu îi văd să-și țină promisiunea și să micșoreze taxa pentru construcțiile speciale de la 1,5% la 1%”, susține Biriș. Însă există soluții pentru ca Executivul să evite creșterea fiscalității. Andrei Bădin, expert fiscal Deloitte România, susține că nu ar mai fi necesară creșterea taxelor dacă s-ar colecta în plus măcar jumătate din sumele care reprezintă evaziunea fiscală și s-ar ajunge la un nivel de colectare de până la 38%.
Din informațiile Consiliului Fiscal, nivelul evaziunii a depășit anul trecut 16% din PIB, cea mai mare parte fiind generată de TVA (12%).
În privința accizelor, Biriș susține că, în cea mai bună variantă acestea vor fi înghețate. “Accizele ar putea fi indexate cu rata inflației și nu vor mai fi stabilite ținând cont de raportul leu-euro. Însă nu cred că vor aplica legea actuală pentru că ar aduce o gaură de un miliard de lei la buget”, spune Biriș.
Reducerea deficitului, scăderea CAS, la care se adaugă majorarea ajutoarelor sociale, a indemnizaţiilor şi a pensiilor vor însemna 15 miliarde lei în 2015.
