„Performanţele“ înregistrate de Guvernul Ponta, și anume creşteri salariale acordate cu largheţe şi o eventuală menţinere a deficitului bugetar în limite rezonabile, au avut un cost. Investiţiile publice au continuat să lipsească şi în luna iulie.
Guvernul Ponta a continuat şi în luna iulie amputarea cheltuielilor cu investiţii publice, în pofida semnelor că absenţa investiţiilor publice ţine departe de România marii investitori. Şi în luna iulie Guvernul a preferat ca banii disponibilizaţi să fie direcţionaţi către creşterea salariului minim pe economie şi pentru formarea unui tampon bugetar care să ajute Guvernul a se lăuda că are resursele necesare pentru o viitoare reducere a TVA, o creştere a salariilor pentru bugetari, toate în condiţiile obţinerii unei creşteri relativ mici a deficitului bugetar.
Cum a fost obţinut excedentul bugetar
Datele Ministerului de Finanţe arată că în primele şapte luni ale anului s-a înregistrat un excedent bugetar de 7,41 miliarde lei, ceea ce ar duce persoanele neavizate la concluzia că lucrurile merg în direcţia bună. Adică, ar fi bani la buget şi ar exista resursele necesare pentru micşorarea TVA şi acordarea unor creşteri salariale în sănătate, în educaţie şi în general în sectorul bugetar. Cum a fost obţinut însă acest excedent?
O privire aruncată asupra capitolului de venituri ale statului indică într-adevăr existenţa unor creşteri faţă de anul trecut. Astfel, încasările din TVA au crescut cu 15,5%, cel mai probabil pe seama creşterii consumului şi a unei mai bune colectări a acestor venituri la buget. Impozitul pe venit a crescut şi el cu 13,3%, iar cel pe profit cu 10,7%. În total, în primele şapte luni veniturile bugetului au fost de 132,8 miliarde lei, adică 19% din PIB, cu 9,9% mai mari decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. Creşterea ponderii veniturilor în PIB a fost de 0,9%. Însă toate aceste creşteri de venituri au fost luate în calcul de Guvern la momentul la care a alcătuit legea bugetului de stat pe acest an şi care prevedea obţinerea unui deficit. Potrivit Zf.ro, în raport cu programarea făcută, veniturile în primul semestru au fost realizate în pro-por-ţie de 97,5%, adică uşor sub programare.
O privire aruncată asupra capitolului de cheltuieli arată cheia „succesului“. Dacă veniturile au crescut, după cum arătam, cu peste 9%, cheltuielile bugetului au crescut cu doar 2,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acestea şi-au micşorat ponderea în PIB cu 0,4%. Cele mai mari reduceri s-au înregistrat la cheltuielile cu dobânzile. Acestea au avut cel mai mult de suferit, respectiv minus 8,1%, ca urmare a faptului că randamentul obligaţiunilor de stat plătite de România s-a ameliorat. Ceea ce însă reprezintă o notă proastă este reducerea cheltuielilor de capital, principala componentă a investiţiilor făcute de stat. Acestea sunt cu 15% mai mici decât în pri-mele şapte luni din 2014, însemnând doar 0,7% din PIB, cel mai redus nivel de cel puţin 10 ani încoace, după cum notează şi Zf.ro. Dacă includem şi cheltuielile aferente programelor de dezvoltare finanţate din sur-se interne şi externe, suma alocată a fost de 12,5 miliarde de lei (1,8% din PIB), în ter-meni nominali, cu 6% mai mare faţă de aceeaşi pe-rioadă a anului pre-ce-dent, însă mult mai mică decât cea proiectată pentru întreg anul, de 44,8 miliarde lei.
Investițiile, doar la sfert
La trecerea a şapte luni, investiţiile statului sunt la puţin peste un sfert din nivelul planificat pentru 2015. Într-un interviu acordat revistei 22 la jumătatea lunii august guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat politica dusă de Guvernul Ponta, bazată pe reducerea unor impozite concomitent cu tăierea investiţiilor. „Echilibrele noastre de acum se bazează pe mai puţine cheltuieli de investiţii. Acestea nu sunt economisiri, nu creează spaţiu fiscal, sunt doar cheltuieli amânate pentru anul următor. A nu termina un drum înseamnă doar o cheltuială amânată pentru anii următori, întrucât nu rămân cu drumul neterminat, nu-i aşa?“, a spus Isărescu.
