Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Studiu de caz: Exporturi de cereale valorând miliarde de euro, impozitate ca un butic

Deşi fac afaceri de miliarde de euro în România, exportând cereale cumpărate ieftin de pe piaţa locală, marii traderi din domeniu plătesc impozite modice, raportat cu veniturile înregistrate. Aşa-numitele optimizări fiscale, prin care marile companii plătesc taxe reduse, au intrat şi în atenţia fiscului românesc, după ce în alte ţări europene au stârnit dezbateri importante în spaţiul public.

Share

Doru Cireasa 0 comentarii

Actualizat: 15.04.2015 - 14:52

Deşi fac afaceri de miliarde de euro în România, exportând cereale cumpărate ieftin de pe piaţa locală, marii traderi din domeniu plătesc impozite modice, raportat cu veniturile înregistrate. Aşa-numitele optimizări fiscale, prin care marile companii plătesc taxe reduse, au intrat şi în atenţia fiscului românesc, după ce în alte ţări europene au stârnit dezbateri importante în spaţiul public.

Fiscul a părut până acum mai degrabă interesat de sumele ce pot fi smulse de la micii contribuabili, decât de modurile, mai mult sau mai puţin legale, în care marile multinaţionale îşi ajustează dările vărsate la bugetul de stat. Spre exemplu, este greu de înţeles cum s-a putut ca în 2013, ultimul an pentru care Ministerul Finanţelor are date publice privind cifrele de afaceri şi profiturile firmelor, cinci mari exportatori de cereale cu o cifră de afaceri însumată de 8,8 miliarde lei, adică de 2 miliarde de euro, să declare profituri brute însumând 15,2 milioane lei, adică 3,3 milioane euro (vezi tabelul din galeria foto). La un calcul sumar, la o cotă de impozitare de 16%, rezultă că cei cinci giganţi au plătit statului român impozite pe profit însumând 540 mii euro, cam încasează statul de la un IMM mai răsărit.

An excepţional pentru traderi, nu pentru Fisc

Profiturile infime au fost obţinute exact în unul din anii despre care oficialii Ministerului Agriculturii spuneau că este unul din cei mai buni ani din ultimii 20. „Este cea mai mare producţie din ultimii opt ani de piaţă şi avem un milion de tone peste media ultimilor cinci ani, ceea ce cred că este o chestiune îmbucurătoare”, spunea în august 2013 Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Îmbucurător, dar atunci unde sunt profiturile?

Între agricultorii români şi comercianţii străini există o dispută mai veche cauzată de faptul că cei din urmă le cumpără cereale la preţuri de nimic, pe care le depozitează în silozuri şi le vând mai departe, la export, cu sume mari de bani. Agricultorii români îi acuză pe aceşti traderi străini de jonglerii fiscale. „Profitabilitatea lor scade pe hârtie, din cauza cheltuielilor pe care le-ar avea cu însilozarea, cu personalul. Se găsesc tot timpul explicaţii”, spune Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Agricol Olt, afiliat la Federaţia Agrostar. Profitabilitatea lor ar trebui să fie cu atât mai mare cu cât nu numai că sunt principalii exportatori de cereale, ci deseori sunt şi singurii importatori de semniţe, pesticide etc, adaugă agricultorul.

Ziarul „România liberă“ a încercat să afle cum se explică profiturile mici ale exportatorilor de cereale, cu ajutorul a doi mari traderi din domeniu şi anume Alfred C. Toefer România (ACT România este firmă germană cu acţionariat majoritar american, înregistrând o cifră de afaceri de 2,8 miliarde lei în 2013 şi un profit de 20,13 milioane lei) şi Cargill (firmă americană cu 2,4 miliarde lei cifră de afaceri în 2013 şi pierdere de 32 milioane lei). Rl le-a adresat ambelor companii întrebări referitoare la impozitele plătite statului român în ultimii ani şi la cauzele pentru care profiturile înregistrate, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, au fost foarte mici. Oficialii ACT România au refuzat să răspundă întrebărilor Rl, afirmând că “nu vor participa la articol”. Reprezentanţii Cargil ne-au promis un răspuns pe care însă, până la urmă, nu l-au mai trimis.

Cum micşorezi impozitele

Potrivit publicaţiei germane Abendblatt.de, firma Alfred C. Toepfer International (ACTI) a fost implicată în urmă cu câţiva ani într-un scandal în Ucraina. Modelul de afaceri al ACTI presupunea achiziţionarea cerealelor din ţara vecină printr-o firmă de comerţ intermediară, Yurol, cu sediul la Londra. Aceasta vindea apoi cerealele mult mai scump în Germania, diferenţa de preţ rămânând într-un depozit de bani de unde s-ar fi plătit și bunăvoinţa fiscului ucrainean, de a face posibilă restituirea de TVA. Exportul cerealelor printr-o firmă aflată în afara Ucrainei ar fi permis ACTI să plătească în Ucraina taxe mici, proporţionale cu profitul mic înregistrat.

Dar nu numai traderii de cereale plătesc impozite derizorii statului român, ci şi giganţi ai internetului precum Google România. Potrivit site-ului Ministerului de Finanţe, Google Bucharest SRL, singura firmă deţinută de Google la noi în ţară, a făcut în 2013 afaceri de doar 12,6 milioane lei şi a obţinut un profit de 758 mii lei. Aceasta în condiţiile în care analizele furnizate de agenţiile de publicitate menţionează o piaţă a produsului Google Adwords în România de 15 milioane de euro. Secretul? Google îşi plăteşte în Irlanda principalele taxe, nu în România. Nici acolo taxele nu sunt mari, deoarece Google este acuzată că fentează plata obligaţiilor, prin diferite scheme fiscale.

Consultantul fiscal Dan Schwartz de la RSM Scot explică: “Nu este necesar ca impozitele să fie plătite în România. Doar dacă era cazul unor venituri cu reţinere la sursă precum dobânzi, dividende, redevenţe. Se consideră că (Google - n.red.) nu are activităţi în România, deci nu are sediu permanent şi nu va plăti impozit pe profit. Simplul fapt că apare publicitate pe un site din România nu înseamnă că trebuie creat un sediu permanent, sunt reguli clare (ce figurează în tratatul de evitare a dublei impuneri semnat de noi cu Irlanda - n.red.)”.

Ce face şi ce nu face Fiscul

În alte ţări din UE, Fiscul este foarte atent la artificiile fiscale pe care companile sunt tentate să le facă pentru a plăti impozite cât mai mici. În România, genul acesta de verificări ale ANAF este abia la început.

Spre exemplu, taxele plătite de marile corporaţii din Marea Britanie reprezintă un subiect foarte dezbătut în mass-media din această ţară, iar corporaţiile intră frecvent sub tirul acuzaţiilor publice atunci când plătesc taxe ridicol de mici. Anul trecut, informaţia potrivit căreia lanţul de cafenele Starbucks a plătit în 16 ani impozite totalizând doar 8,6 milioane lire sterline a provocat un mare scandal public. Din 2008 până în prezent divizia de preţuri de transfer a Fiscului britanic a adus statului impozite suplimentare de 5,8 miliarde lire sterline, din care 1,1 miliarde lire numai anul trecut.

Lucrurile încep să se mişte încet încet şi în România. Cu toate acestea, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) se simte mai confortabil să dea explicaţii referitoare la şaormăriile din ţară închise pe motiv de evaziune fiscală, decât despre numele marilor contribuabili verificaţi pe problema preţurilor de transfer şi taxele suplimentare plătite de aceştia după verificări. „România liberă“ a solicitat date în acest sens la ANAF şi a aflat astfel că anul trecut au existat nu mai puţin de 130 de inspecţii fiscale în cadrul cărora “a fost avută în vedere analizarea relaţiilor de afiliere, respectiv preţurile de transfer practicate în cadrul tranzacţiilor derulate cu entităţile afiliate identificate”.

Tot anul trecut s-a înregistrat o treime din totalul controalelor pe preţuri de transfer efectuate până în prezent, iar cea mai mare ajustare realizată de Fisc (recalcularea impozitelor când se constată că prețurile de transfer au fost folosite pentru mutarea profitului în altă țară – n.red.) a fost cu 18% peste cea la care s-a recurs în 2013. Ajustarea a fost aplicată unui mare contribuabil al cărui nume nu este menţionat de ANAF.

Inspectorii ANAF pe probleme de preţuri de transfer, respectiv 54 la nivel local şi alţi 12 la nivel central, se şcolesc în Marea Britanie de la colegii lor din această ţară. Până acum, 72 de inspectori fiscali au fost pregătiţi de colegii lor din Marea Britanie, iar 196 de inspectori teritoriali au făcut seminarii de pregătire intensive în domeniu“, mai spune ANAF.

“Schimbarea este evidentă de la an la an – controale tot mai numeroase și țintite pe categorii specifice de risc. Inspecțiile din teren arată și creșterea nivelului de pregătire al inspectorilor fiscali: prin trainingurile avute sau, pur și simplu, învățând din experiență, au început să «atace» spețe tot mai complexe, din industrii sensibile, la toate categoriile de contribuabili. Accentul pus de autorități pe analizele de risc ar trebui să fie și pentru contribuabil un semnal că trebuie să-și facă propriile analize, să devină propriul său inspector fiscal. Abordarea multora dintre contribuabili de a aștepta sa vadă ce se întâmplă când vine inspecția și de a acționa doar la momentul res­pectiv nu mai funcționează”, spune Adrian Luca, partener la Transfer Pricing Services.

“În momentul de faţă ANAF este foarte strict în ceea ce priveşte preţurile de transfer, solicită documentaţii, iar uneori depăşeşte nivelul de stricteţe trecând în zona cealaltă a excesului de zel”, se arată ceva mai critic Dan Schwartz, consultant fiscal la RSM Scot.

Principalii cinci mari exportatori de cereale au inregistrat o cifră de afaceri însumată de 2 miliarde de euro. Profiturile brute declarate au însumat 15,2 milioane lei, adică 3,3 milioane euro. Luând în calcul o cotă de impozitare de 16%, rezultă că cei cinci giganţi au plătit statului român impozite pe profit însumând 540 mii euro.

130 de inspecţii fiscale în cadrul cărora „a fost avută în vedere analizarea relaţiilor de afiliere, respectiv preţurile de transfer practicate în cadrul tranzacţiilor derulate cu entităţile afiliate identificate“ erau în curs anul trecut, afirmă ANAF.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...