După ce Fiscul a închis mai multe restaurante fiindcă inspectorii au găsit bani în plus la ospătari, organizațiile patronale din turism au solicitat statului să impoziteze bacșișul. La scurt timp după ce a apărut ordonanța, iar companiile și-au cumpărat softuri noi, Executivul s-a răzgândit.
Terasa din Centrul Vechi al Capitalei este plină ochi, iar trecătorii se uită nerăbdători poate se mai eliberează o masă. “Vă mulțumim și vă mai așteptăm pe la noi. Poftiți nota de plată!“, zâmbește politicos ospătarul, întinzând o bucată de hârtie, și nu un bon fiscal. Bon pentru bacșiș nu a dat nici până acum. „N-ați auzit? Au renunțat la impozitarea ciubucului. În sfârșit, le-a venit mintea la cap. Cum era să alergăm după clienți cu bonul fiscal?“, spune ironic chelnerul. Vestea că Guvernul a renunțat să mai impoziteze bacșișul s-a răspândit rapid în rândul celor din alimentația publică, dar și al taximetriștilor. „Solicitările au fost de amânare a taxării bacşişului sau de anulare a lui. Am decis de comun acord eliminarea taxării. Vom introduce probabil de la 1 ianuarie anul viitor un impozit forfetar. Există un proiect în Parlament care se află la Camera Deputaţilor în acest moment şi vom încerca să introducem în Codul Fiscal prevederile acestui impozit forfetar dupa ce patronatele din turism se vor mai uita pe text încă o dată“, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor.
Legiferarea bacşişului, care trebuie evidenţiat pe un bon fiscal separat, a fost introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 8/2015. De asemenea, s-a introdus obligativitatea introducerii registrului de bani personali, ospătarii, taximetriștii, vânzătoarele și toți cei care ar putea primi bacșiș trebuind să-și declare banii în fiecare zi înaintea începerii programului de lucru.
„Federația nu a cerut să se renunțe la impozitarea bacșișului. Dimpotrivă, noi am cerut legalizarea acestuia. Era necesară o simplificare a procedurilor, poate să nu se impoziteze, ci doar să se emită bon fiscal, dar legalizarea este corectă și necesară. Dar să renunți la acest lucru fiindcă nu ai fost capabil să ai o vedere unitară…? Așa cum eu, pe plajă, sunt obligat să am un aparat mobil pentru plata cu cardul, tot așa pot avea și cei care fac livrări la domiciliu“, a declarat, pentru România liberă, Virgil Stancu, reprezentantul Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) în relația cu statul. Același lucru ni l-a confirmat și Mohammad Murad, președintele FPTR: „Am cerut amânarea aplicării impozitării bacșișului până la 1 ianuarie 2016 pentru că metodologia este foarte complexă și s-ar crea haos. Astfel se va renunța și la introducerea registrului de bani personali. Bacșișul nu mai intră în casă. Este un bonus pe care îl încasează direct cel care servește și de aceea nu mai este nevoie nici de registru. Am explicat celor de la Finanțe că sunt unități cu 500 de angajați și că este complicat ca zi de zi aceștia să completeze în registru“. Însă la hotelul Ambasador din București s-a găsit rapid o soluție: angajații să nu intre în tură cu bani personali asupra lor. „Procedurile de impozitare a bacșișului nu sunt deloc complicate. Prin decizie internă, Consiliul de Administrație a optat pentru distribuirea către salariați a bacșișului cu impozitarea, la sursă, conform legii, precum și criteriile de distribuire a acestuia“, ne-a spus Andrei Istrate, președintele CA al firmei SC Ambasador.
Corina Martin, președintele Asociației Litoral-Delta Dunării (ALDD) și vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), spune că „atunci când am discutat cu cei de la Finanțe legalizarea bacșișului am gândit-o și am cerut-o bineînțeles pentru industria turistică, nu și pentru taximetriști și coafeze. Probabil cei de la Finanțe și-au dat seama că nu au discutat cu toate părțile. Noi am solicitat acest lucru fiindcă am fost îngrijorați de modul în care au fost închise unitățile de alimentație publică de către ANAF. Fiindcă au găsit anumite sume încasate de ospătari ca bacșiș au închis restaurantul. Prin fiscalizarea acestuia răspunderea revenea ospătarului, și nu unității de alimentație publică. Să știți că pe litoral se emite bon fiscal pentru bacșiș“.
Impozitul forfetar, o necesitate
„Ne temem că o idee bună, cum este cea a renunțării la impozitarea profitului reinvestit, va avea o metodologie de punere în aplicare atât de complicată încât se va renunța și la ea. Ce interese sunt de nu s-a aplicat impozitul forfetar până acum? De ce pentru impozitarea bacșișului nu s-a gândit o metodologie mai simplă, iar voucherele de vacanță, care au impact social, dar și fiscal, au fost abandonate? Ori este rea-voință, ori incompetență“, arată Dragoș Răducan, vicepreședinte FPTR. Federația a solicitat, pe lângă impozitarea bacșișului, și introducerea voucherelor de vacanță și stabilirea unui impozit forfetar, astfel încât să nu mai fie necesare controale ale Fiscului. „Să se stabilească o sumă fixă pe an, în funcție de amplasarea unității respective, astfel încât să nu mai existe discuții în ceea ce privește impozitele care trebuiesc plătite. Să zicem 100 de euro pentru un restaurant din cartierul Berceni, până la 20.000 de euro pentru unul din Herăstrău sau Dorobanți“, susține Murad. Reprezentanții FPTR spun că impozitul forfetar ar asigura și o predictibilitate a afacerii, știindu-se veniturile și cheltuielile.
Decizii luate în grabă
Taxa pe construcțiile speciale, denumită și “taxa pe stâlp“, a fost redusă de la 1,5% la 1%, la începutul acestui an, după ce companiile plătitoare nu au mai putut realiza investițiile propuse. Introducerea taxei nu a avut la bază un studiu de impact. Deși au existat informații privind posibilitatea să se renunțe la această taxă, se pare că Executivul s-a răzgândit.
După ce a introdus supracciza de 7 eurocenți la carburanți, Victor Ponta recunoaște că decizia nu a fost una bună. Principalul motiv a fost susținerea investițiilor în infrastructură, însă investițiile pu-blice sunt în cădere liberă.
