Conducerea instabilă, dependentă politic și puțin calificată a autorităților contractante, lipsa unui program de priorități și studii de fezabilitate de slabă calitate – acestea sunt câteva dintre problemele identificate de reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană în derularea procesului de achiziții publice în România.
„Problema este că la nivelul autorităților contractante avem de-a face cu o conducere instabilă, care este dependentă de politic și care este puțin calificată. Nu avem un Masterplan în Transporturi, iar lista de priorități se schimbă mai repede decât o putem citi. Studiile de fezabilitate sunt de slabă calitate și nimeni nu le verifică, iar din această cauză licitațiile eșuează. În unele situații autoritățile contractante nu știu ce vor să cumpere, în realitate fiind nevoie de altceva“, declară Lorand Fabian, membru în Consiliul Director al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, la o conferinţă privind practica de acordare a unor licitaţii publice, organizată la București la sfârșitul săptămânii trecute. Acesta spune că, în anumite situații, contractele au avut clauze neclare, dezechilibrate, care au dat naștere la dispute. „În cazul tronsonului de autostradă spre Deva, care s-a distrus, pregătirea documentelor pentru licitație nu s-a făcut corespunzător. Vorbim despre un studiu de fezabilitate de slabă calitate, iar pe de altă parte, s-a utilizat un contract comun pentru proiectare și execuție. În Germania se încheie contracte separate. Apoi, contractul a fost atribuit pe baza criteriului «prețul cel mai mic». Rezultatul – tronsonul va costa acum mai mult decât dacă licitația ar fi fost bine organizată, va dura mai mult construcția și nu se știe cine va suporta costurile“, explică Fabian. Acesta arată că licitațiile nu trebuie atribuite doar companiilor care oferă cel mai mic preț și că trebuie introdus un criteriu de eficiență financiară, fiindcă „se dorește o lucrare de calitate și nu doar una ieftină“. Reprezentantul oamenilor de afaceri germani în România susține că, pentru creșterea competitivității, trebuie să se permită accesul întreprinderilor mici și mijlocii în derularea contractelor cu bani publici. În acest sens, contractele trebuie împărțite în loturi.
La rândul său, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Werner Hans Lauk, a declarat că „sume imense de bani sunt fraudate sau risipite prin licitaţii“, acesta fiind un fenomen care nu este limitat doar la România, ci este prezent în mai multe ţări. Acest lucru este valabil pentru marile proiecte de infrastructură, cum sunt cele de construcţie de autostrăzi, în cadrul atribuirii unor contracte de concesiune pentru servicii de salubrizare urbană sau pentru amenajarea unor piste pentru biciclete.
Diplomatul este de părere că proasta gestionare a resurselor prejudiciază companiile active din România, atât cele autohtone, cât şi cele străine, dar mai ales populaţia. Soluția – un cadru legislativ bun, care reprezintă baza unor proceduri transparente şi echitabile de atribuire a contractelor de achiziţii publice.
Ce se schimbă
Roxana Mînzatu, președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, a explicat noutățile legislative din domeniu. „Din directiva europeană am preluat obligativitatea de a lansa o consultare publică înaintea lansării oricărei proceduri de achiziție. De asemenea, autoritățile contractante vor publica modificările valorilor contractuale, dar și valoarea finală a contractului, astfel încât se vor vedea fluctuațiile de preț“, a precizat Mînzatu. Aceasta a arătat că va exista posibilitatea ca autoritatea contractantă să facă plăți directe subcontractorilor, în funcție de contract.
În ceea ce privește contestațiile, autoritatea contractantă va trebui să fie notificată în prealabil.
Reamintim faptul că, pe baza unui raport publicat în luna septembrie, Curtea de Conturi Europenă a recomandat Comisiei Europene ca, din 2017, să înceteze plățile din fondurile europene către România și alte state membre dacă acestea nu-și fac ordine în contractele de achiziţii publice. Raportul auditorilor vorbește despre atribuirea arbitrară a contractelor cu bani publici.
