Produsul Intern Brut a crescut în termeni reali în primul trimestru, faţă de ultimele trei luni din 2014, cu 1,6%, iar comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent a fost mai mare cu 4,3% pe seria brută, respectiv cu 4,2% ajustat sezonier.
Vestea primită ieri de la Institutul Naţional de Statistică (INS) îl face fericit pe premierul Victor Ponta. „În primul rând, am o zi foarte bună, pentru că 4,2% creştere economică pe trimestrul I de acum faţă de trimestrul I din 2014 înseamnă mult peste ceea ce ne aşteptam, ca să fiu sincer. Şi cred că mergem în continuare în direcţia bună“, a jubilat ieri premierul. Cifrele anunţate de INS sunt peste orice estimări oficiale anterioare. Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%, iar cea mai recentă estimare a autorităţilor, inclusă în aprilie în Programul de Convergenţă, a prevăzut un avans economic de 3,2%.
De ce economiştii nu se bucură
Informaţiile date de INS sunt sigur mai îmbucurătoare decât eventuale veşti privind intrarea economiei în recesiune. Efectele pozitive ale creşterii economice sunt însă înşelătoare. Boomul nu se bazează pe investiţii, mai mult riscă să aducă dezechilibre economice, spune economiştii.
O voce critică este cea a lui Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal. „Nu au fost făcute publice prea multe date, însă motorul acestei creşteri este consumul, nu investiţiile statului, ale mediului privat sau Investiţiile Străine Directe (ISD). Este puţin pentru o ţară ca România să aibă ISD de doar 2 miliarde de euro (de la aproximativ 8 miliarde de euro anual anterior crizei – n.red.)“, spune el. Ionuţ Dumitru are câteva argumente. Consumul nu poate creşte cu 5% după cum se întâmplă în condiţiile în care creşterea potenţială a PIB este de 2-3%, estimări avansate de Comisia Europeană sau de FMI.
Dumitru avertizează că primul trimestru urmează modelul anului trecut când acestea au înregistrat nivelul minim din ultimii nouă ani. Riscăm să ne îndreptăm spre modelul de creştere ce a mai fost întâlnit doar înainte de criză, spune el. “Este prematur să ne pronunţăm în această direcţie, dar este posibil“. Alte riscuri sunt degradarea echilibrului macroeconomic. Cu un consum in creştere stimulat excesiv de o politică agresivă de relaxare fiscală, România riscă să intre după a doua jumătate a anului viitor într-o zonă a deficitelor de cont curent dar şi a inflaţiei (scăderea TVA putând micşora presiunea pe inflaţie în acest an“, avertizează conomistul.
Statul a cheltuit cu 20% mai puţin
Raportul privind execuţia bugetară pe trimestrul I din 2015 oferă explicaţiile pentru excedentul bugetar record de 4,9 mld. lei înregistrat în primele trei luni ale anului: cheltuielile programate au fost tăiate la sânge. Astfel, din ţinta trimestrială de cheltuieli de 61,9 mld. lei în primul trimestru au fost cheltuite efectiv 50 mld. lei, adică cu 11,8 mld. lei mai puţin (2,6 mld. euro) – 20% din totalul programat.
Reduceri severe s-au făcut la cheltuielile de capital (investiţii din buget), care au fost realizate în proporţie de doar 29,6%, rezultând de aici că Finanţele au tăiat de la investiţii, în primul trimestru, 3 miliarde de lei faţă de ceea ce era programat (au fost făcute cheltuieli de capital de doar 1,4 mld. lei în primele trei luni).
3 miliarde de lei s-au tăiat de la investiţiile publice în primele trei luni.
