Investiții publice făcute de mântuială, fără a fi evaluate din punct de vedere economic, care nu sunt supravegheate și care de multe ori sunt începute și abandonate din lipsa finanțării. Acestea sunt concluziile comune a două rapoarte – cel al FMI și cel al Comisiei Europene.
Citește și: De ce nu s-a mai investit în economia românească
România are probleme în ceea ce priveşte evaluarea şi supravegherea investiţiilor publice şi aprobarea la timp a bugetelor de stat, este una din concluziile unui raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Instituția financiară internațională susține că evaluarea şi supravegherea investiţiilor publice sunt slabe, iar bugetele anuale nu sunt aprobate cu promptitudine. Și în raportul de țară al României pe 2015 al Comisiei Europene se subliniază că: „În ceea ce privește cheltuielile, există încă ineficiențe semnificative care afectează potențialul de creștere al României“.
Raportul arată că unele proiectele de investiții finanțate la nivel național nu sunt pregătite temeinic, nu au o justificare economică și nu dispun de finanțare constantă. Iar, absorbția fondurilor UE înregistrează întârzieri, situându-se la numai 52,2 % din fondurile structurale și de coeziune disponibile la sfârșitul anului 2014. În ultima perioadă, Guvernul a luat o serie de măsuri pe ultima sută de metri pentru a limita pierderea fondurilor europene. De exemplu, deși nu există nici o garanție că Bruxelles-ul va returna întreaga sumă, Executivul a decis să aloce 1,42 miliarde de lei din venituri obţinute din privatizare, pentru rambursarea cheltuielilor efectuate de beneficiarii fondurilor UE.
“Trebuie precizat că beneficiarii a 70% din fondurile europene alocate României sunt autoritățile centrale și locale. În ceea ce privește investițiile publice acestea au scăzut anul trecut cu 10% și era evident că, per ansamblu, investițiile în economie vor scădea. Guvernul a decis să reducă aceste investiții, fără a ține cont de efectul lor multiplicator în economie, doar pentru a păstra la un nivel scăzut deficitul bugetar“, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. La rândul său, Gheorghe Ialomițianu subliniază faptul că: „Execuția bugetară pe primele două luni din 2015 arată că investițiile publice au scăzut cu un miliard de lei comparativ cu perioada similară a lui 2014“.
Dezvoltarea infrastructurii, o provocare
Raportul de țară indică un deficit de 1,5% din PIB în 2015, valoare ce este în concordanță cu obiectivul convenit în programul de asistență pentru balanța de plăți pentru România.
Documentul Comisiei Europene arată că nivelul investițiilor se situează în continuare peste media UE, în România, în 2013, investițiile reprezentând aproape 24% din PIB, comparativ cu 19% din PIB, în UE. În documentul executivului comunitar se spune că, în ciuda acestui fapt, contribuția investițiilor la competitivitatea globală și potențialul de creștere este afectată de instabilitatea gradului de prioritate acordat de-a lungul timpului investițiilor publice, care reprezintă aproape 20% din totalul investițiilor (sau 5% din PIB). Asigurarea realizării de investiții eficiente în infrastructura publică reprezintă o provocare importantă pentru economia românească.
