Patru investitori, interesaţi să intre în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica şi să capitalizeze banca, au primit în urmă cu câteva săptămâni accesul la camera de date a instituţiei de credit, iar în următoarea perioadă vor fi iniţiate discuţii privind modul în care se va realiza tranzacţia.
Preşedintele executiv al băncii, Johan Gabriels, declara în urmă cu aproape trei luni, pentru Mediafax, că managementul şi-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având şi susţinerea acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale.
„Există interes pentru a investi în bancă atât din partea unor instituţii bancare locale, cât şi din partea unor fonduri de investiţii. Conducerea a deschis de câteva săptămâni camera de date şi cei interesaţi studiază deja informaţiile”, au declarat pentru Mediafax surse bancare. Potrivit acestora, doi dintre cei patru investitori care au început deja discuţiile au o puternică forţă financiară şi ar putea da un impuls semnificativ băncii din Sibiu. Sursele citate au precizat că printre investitori se află şi un mare fond de investiţii din SUA.
Cotația
Banca Comercială Carpatica (BCC) este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 0,0631 lei/acţiune, cu aproape 1% sub cotaţiile de la finalul şedinţei precedente. La această cotaţie, capitalizarea bursieră depăşeşte cu puţin 200 de milioane de lei, cu aproape 40% mai jos decât capitalul social al băncii. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,1 lei, iar maximul ultimelor 52 de săptămâni a fost de 0,0768 lei/acţiune, atins la începutul acestui an.
În urmă cu trei luni, Gabriels afirma că acţiunile nu şi-au atins potenţialul. “Realitatea este că preţul acţiunilor din noiembrie 2012 era 0,035 lei, în ianuarie era 0,076, din ce-mi amintesc, Deci s-a dublat în ultimul an şi un trimestru. Rămâne însă sub valoarea nominală a acţiunii”, a menţionat atunci şeful băncii.
Gabriels a explicat că acţiunile băncii au potenţial de creştere şi prin comparaţie cu alte companii listate, inclusiv bănci, mai ales prin raportare la activul net faţă de preţul din piaţă.
Acţionarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a instuţiei de credit.
BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea. Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii. Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri. Investitorul care va fi selectat ar putea achiziţiona pachetul deţinut de Carabulea.
Arestați
Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări. Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să ţină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză. Până la ora transmiterii acestei ştiri, reprezentanţii băncii nu au putut fi contactaţi.
