Instituţiile financiare au scos din România în ultimii doi ani 6,8 miliarde de euro considerând neinteresantă finanţarea economiei.
Într-o lume în care afacerile se fac cu banii băncilor, România deţine una dintre cele mai scăzute ponderi ale creditului acordat sectorului privat în PIB. Între economia reală şi bancheri există un divorţ. Într-o postare recentă pe blogul său, economistul Florin Cîţu afirmă că din cauza absenţei proiectelor economice care să merite a fi finanţate, băncile noastre (în marea lor majoritate cu acţionariat străin) au retras în perioada ianuarie 2012 – iunie 2014 nu mai puţin de 6,8 miliarde euro. “ Băncile ne spun prin acest comportament că nu are rost să ţină aceşti bani «blocaţi» în România pentru că nu există proicte care să fie finanţate. Dar mai ales pe termen mediu şi lung nu o să apară astfel de proiecte”, afirmă economistul.
Volumul pasivelor bancare a scăzut de la 105 miliarde lei în ianuarie 2012 la 75 miliarde lei în iunie 2014. Potrivit lui, “BNR are o responsabilitate foarte mare când vine vorba de evoluţia creditării”. De la începutul anului 2011, BNR a micşorat dobânda de referinţă de la 6,25% până la 3,5% în prezent, însă băncile au preferat să împrumute statul decât să ieftinească şi să relaxeze creditarea economiei. Potrivit Mediafax, de la începutul anului, Ministerul Finanţelor a împrumutat din piaţa internă 24 miliarde lei şi 678,7 milioane euro prin vânzare de titluri de stat. În iunie 2014 comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, creditul neguvernamental a scăzut cu 3,9% (-4,5% în termeni reali), pe seama majorării cu 7,3% a componenţei în lei (6,6% în termeni reali) şi a diminuării cu 10,7% a componenţei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,2%), se arată într-un comunicat al băncii centrale. În ceea ce priveşte creditele pentru firme, componenta în lei a crescut cu 0,6%, la 53,58 miliarde lei, iar cea în valută s-a redus cu 2,5%, la 60,44 miliarde lei.
Deşi este anacronic să nu foloseşti banii băncilor într-o afacere, marea majoritate a IMM din România preferă să nu apeleze la creditele bancherilor. „Ştim cu toţii că în România rata dobânzii este de peste două ori mai mare decât rata medie a dobânzii în Uniunea Europeană, iar comisioanele care se practică în relaţiile cu agenţii economici şi cu persoanele fizice sunt mult mai mari ca în Occident. În 2012 şi în 2013 procentul firmelor care au recurs la autofinanţare a fost de 91%. La nivelul nostru de informare în nici o ţară din Europa nu avem un procent atât de mare de autofinanţare. De ce s-a ajuns la acest procent atât de mare? Pentru că sistemul bancar nu răspunde la necesităţile economiei reale decât în mică măsură”, spunea în primăvara acestui an, cu ocazia lansării Cărţii Albe a IMM, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional a Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Potrivit datelor prezentate de el, din 1.500 de firme chestionate doar 22% au răspuns că au apleat în 2013 la credite bancare. În 2012 procentajul fusese mai mare, de 25%. “Când mai puţin de un sfert din firme apelează la credite bancare e clar că dezvoltare, competitivitate la nivel european nu poţi să ai. Deci o chestiune care reclamă măsuri în sectorul bancar fiindcă situaţia este dificilă pentru că 93% din capital în domeniul bancar nu este autohton, dar aici trebuie să facem ceva”, spunea la acel moment Nicolescu. Există însă şi bănci care pun accent pe creditarea IMM, dar este vorba în special de băncile mai mici. Garanti Bank a înregistrat o creştere anuală medie de 20% pe finanţarea IMM-urilor începând din 2010, ajungând la finele primului semestru al acestui an la un volum total de credite active pe acest segment de circa 300 milioane euro.
