Reducerea CAS, prezentarea bilanţului TVA reduse la pâine şi trecerea la politici orientate spre creştere economică sunt principalele ţinte ale Guvernului în discuţiile cu delegaţia FMI, începute ieri.
Guvernul şi FMI au început ieri discuţii prilejuite de a treia evaluare a actualului acord stand-by cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), agenda discuţiilor cuprinzând posibila reducere a CAS la firme cu 5%, menţinerea TVA reduse pentru unele alimente şi chiar extinderea măsurii, nivelul încasărilor bugetare pe primele cinci luni, modificarea principiilor de impozitare a proprietăţilor imobiliare (de la un sistem diferit între persoanele juridice şi cele fizice la altul orientat spre modul de utilizare a proprietăţii).
Miza CAS
Pentru ca FMI să accepte reducerea CAS la firme cu 5% începând din data de 1 iulie 2014, după cum a promis anterior premierul Victor Ponta, ar trebui găsită în bugetul de stat suma de cel puţin 1,5 miliarde lei. Potrivit declaraţiilor anterioare ale ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, reducerea CAS ar însemna o „gaură“ în buget de 2,6 miliarde lei, în termeni strict contabili, dar, dacă luăm în calcul efectele pozitive ale acestei facilităţi, impactul ar scădea la 1,5 miliarde lei.
Introducerea măsurii este cu atât mai dificilă cu cât în primele luni ale acestui an încasările bugetare s-au situat sub prognoze. Veniturile bugetare au crescut în primele 4 luni într-un ritm mai lent decât cel prognozat, iar autoritățile vor trebui să demonstreze FMI că taxa pe stâlp și accizele majorate vor compensa acest fapt și cheltuielile umflate de campania electorală vor deveni istorie. Guvernul a reușit să obțină o creștere a veniturilor de numai 4% în primele 4 luni ale anului, față de o pondere de 8% luată în calcul la creionarea bugetului pentru acest an. Lipsesc, cu alte cuvinte, cam 2,5 miliarde lei. Asta în condițiile în care cheltuielile bugetare au fost diminuate cu 3,4%, în special prin reducerea investițiilor (cheltuielile de capital sunt, de pildă, cu 42% sub cele din perioada similară din 2013).
Colacul de salvare în discuţiile cu FMI îl reprezintă taxa de stâlp. La expirarea termenului până la care firmele au trebuit să depună declaraţiile de plată pentru taxa pe construcţii speciale, respectiv 26 mai, Ministerul Finanţelor înregistra declaraţii de plată de cel puţin un miliard de lei pentru primele şase luni ale lui 2014, cu mult peste estimările de 488 milioane lei valabile pe întregul an. Aceasta înseamnă că în final ar putea intra în buget de patru ori mai mulţi bani decât s-a prevăzut, situaţie care avantajează Guvernul în discuţiile cu FMI pe tema reducerii CAS.
Rămâne TVA redusă la pâine?
În plus, va fi introdusă o nouă evaluare a performanţelor Guvernului faţă de cele stabilite iniţial. Consiliul Director al FMI a aprobat o cerere a autorităților române pentru adăugarea unei evaluări în funcție de situația de la sfârșitul lunii iunie a acestui an. Evaluarea suplimentară ar coincide cu consultarea periodică planificată (articolul IV) și cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului.
Guvernul estimează scăderea inflaţiei în prima jumătate a acestui an, însă indicatorul ar urma să revină peste intervalul ţintit de banca centrală în a doua parte a anului, în principal din cauza efectelor de bază şi a impactului accizelor. Deficitul de cont curent ar trebui să se menţină între 1-1,5% din PIB în 2014. Totodată, se estimează un deficit bugetar de 2,2% din PIB în acest an, în termeni cash, plafon care include spaţiu pentru o cofinanţare mai mare a fondurilor UE şi pentru susţinerea investiţiilor generatoare de creştere.
Guvernul s-a angajat faţă de FMI să analizeze, în acest an, eficienţa măsurii de reducere temporară a cotei TVA la pâine şi produse de panificaţie la 9% şi să decidă dacă această măsură va fi permanentizată, potrivit scrisorii de intenţie trimise în luna martie la Washington. Tot în acest an, Guvernul va pregăti o strategie pentru un nou regim de impozitare şi evaluare a proprietăţilor, introducând principiul destinaţiei proprietăţii. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregăti un nou regim de impozitare în sectorul petrolului şi gazelor naturale, valabil în perioada 2015-2024, în condiţiile în care nivelul redevenţelor stabilit cu OMV-Petrom expiră în acest an. Delegaţia FMI a purtat ieri, la sediul Guvernului, o primă discuţie cu Victor Ponta, însoţit de câţiva membri ai Cabinetului.
