Experții susțin că statul ar trebui să negocieze cu investitorii numărul de locuri de muncă create și nivelul veniturilor salariale și să nu se focalizeze strict pe taxe și impozite.
Noul sistem de taxare a hidrocarburilor rămâne încă un subiect de discuție și tot mai multe voci susțin că acesta nu va putea fi aplicat de la 1 ianua-rie 2016. Asta după ce, la sfârșitul anului trecut, Executivul a prelungit cu încă 12 luni sistemul de redevențe care a expirat în decembrie 2014. În ceea ce privește nivelul redevențelor, părerile sunt împărțite.
„Ultimele perimetre de explorare oferite spre concesionare și pe care au fost făcute lucrări de anvergură nu au avut rezultatele așteptate atât de către statul român, cât și de investitori. Prin această prismă trebuie văzut foarte clar care ar putea fi modalitatea ca modificarea redevențelor să fie realizată în așa fel încât să fie atât în beneficiul statului român, cât și al investitorilor“, a declarat Mihai Spătaru, consilier superior la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), în cadrul unei conferințe ce a avut loc zilele trecute la București. Acesta consideră că un regim ridicat de fiscalitate nu va aduce pe termen mediu beneficii majore României.
“Referitor la modul de fiscalizare, la noua lege, a producțiilor de țiței și gaz, acesta este un proces complex, îndelungat, care se desfășoară de o lungă perioadă de timp. Agenția este parte componentă în niște comisii care sunt sub coordonarea Ministerului Finanțelor. Aceste discuții sunt purtate cu Banca Mondială. Se va încerca prezentarea noului sistem fiscal sub o nouă anvelopă în care să ținem seama în primul rând de modul de exploatare onshore și offshore. Pentru zona de offshore, cea mai bună posibilitate de a atrage noi investitori o reprezintă o impozitare asupra veniturilor, nicidecum o ridicare a gradului de colectare de redevențe“, a adăugat reprezentantul ANRM.
Soluții propuse
Ionuț Purică, expert în energie, a declarat, pentru România liberă, că dintr-un studiu pe care l-a realizat pentru Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei a rezultat că taxa pe profit nu este foarte mare pentru investițiile noi fiindcă acestea necesită la început sume mari, iar profitul nu este foarte consistent. De asemenea, redevențele în funcție și de prețul petrolului nu reprezintă nici ele o sumă foarte mare. “Însă, ceea ce contează cu adevărat și aduce aduce încasări importante la buget este numărul de locuri de muncă directe și indirecte, create de investiția respectivă. Vorbim de impozitarea muncii și nu numai. Acestea sunt venituri stabile la buget fiindcă cine face o astfel de investiție nu pleacă a doua zi. O asemenea investiție se amortizează într-o perioadă relativ lungă de timp.
Pe de altă parte, veniturile din redevențe și din impozite intră la buget și de acolo trebuie direcționate să creeze locuri de muncă. De aceea, statul trebuie să negocieze cu investitorii numărul locurilor de muncă pe care le vor crea și nivelul veniturilor salariale“, este de părere Purică. Iar consultantul fiscal Gabriel Biriș ne-a spus că trebuie aduse la masa discuțiilor toate părțile implicate. “Dacă nu se înțelege care sunt toate fațetele problemei și nu se ascultă ambele părți, inclusiv cea a investitorilor, riscăm să-i alungăm până la urmă“, susține acesta.
„Noul sistem fiscal pentru upstream ar trebui să asigure un echilibru între nevoile tuturor părţilor interesate: pe de-o parte, sa genereze venituri la bugetul de stat, dar în același timp să încurajeze continuarea investițiilor din sectorul energetic, care, la rândul lor, au un impact pozitiv în piața muncii și dezvoltarea comunităților. Nu în ultimul rând, trebuie să ţină cont şi de consumatori: aceştia au nevoie de produse petroliere de calitate şi de continuitatea aprovizionării cu energie. Este de asemenea important să se ia în considerare particularităţile industriei extractive din România, unde există numeroase provocări legate de vechimea exploatărilor (peste 150 de ani), maturitatea şi gradul ridicat de fragmentare a zăcămintelor, care necesită un volum ridicat al investiţiilor necesare şi Noul regim al redevenţelor“, ne-au spus reprezentanții companiei Petrom.
De subliniat faptul că valoarea totală a redevenţelor petroliere şi miniere încasate de stat anul trecut a fost de 1,64 miliarde lei (aproape 370 milioane euro), din care doar cele petroliere sunt la nivelul de 1,36 miliarde de lei.
Scade prețul materiilor prime
Momentul în care se discută despre modificarea sistemului de taxare a hidrocarburilor este unul mai puțin favorabil Guvernului. Prețul țițeiului este foarte scăzut comparativ cu anii anteriori, iar multe companii petroliere au anunțat că renunță la anumite investiții. Printre acestea se numără Petrom și Lukoil, iar ultimul anunț a fost făcut de compania Royal Dutch Shell, care a decis să renunțe la operaţiunile de forare din largul Alaskăi, după ce a investit șapte miliarde de dolari.
Mai mult, Bloomberg arată că declinul din ultimele 15 luni al preţurilor materiilor prime începe să semene cu o criză, investitorii reacţionând la cererea scăzută din China şi sfârşitul erei banilor ieftini puşi la dispoziţie de Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite. Cotaţiile petrolului au scăzut la jumătate faţă de iunie 2014, declin accentuat de decizia OPEC din noiembrie de a menţine plafonul producţiei în pofida ofertei în exces. În SUA, preţul gazelor naturale a scăzut la mai puţin de o pătrime din valoarea din 2008.
