Compania elenă Aktor, împreună cu Vinci și Strabag, intenţionează să dea în judecată statul român pentru anularea licitaţiei pentru construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov.
Supărarea firmelor austriacă Strabag, franceză Vinci şi elenă Ellaktor-Aktor este că CNADNR – Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România nu a semnat cu ele contractul de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov, în condiţiile în care consorţiul nu ar avea nici o vină pentru nesemnarea contractului, se arată într-un comunicat al Ellaktor, compania mamă a Aktor. „În aceste condiţii, consorţiul ia în considerare contestarea deciziei, prin exercitarea tuturor remediilor legale disponibile“, potrivit Ellaktor, citat de Mediafax.
Firma elenă nu a precizat ce înseamnă “remedii legale disponibile”. Ar putea fi vorba însă fie de obligarea statului român să semneze contractul de concesiune, fie de plata unor cheltuieli suportate de cele trei firme pentru întocmirea ofertei, precum şi a profitului nerealizat de acestea. În 2013, consorţiul a câştigat licitaţia de concesionare a proiectului de construcţie, finanţare, operare şi întreţinere a tronsonului Comarnic-Braşov al autostrăzii Bucureşti-Braşov, dar CNADNR a anulat în iunie procedura de atribuire a contractului, din cauza problemelor cu finanţarea.
De ce li s-a respins oferta
„Ofertantul declarat câştigător (asocierea Vinci-Strabag-Aktor, n.r.) nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanțări acordate exclusiv de finanțatori privați, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte“, a anunţat în iunie CNADNR. Mai mult, Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condiţiile unei clasificări „onGovernment balance sheet“ a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat.
CNADNR a mai acuzat concesionarul format prin asocierea celor trei firme că a solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. „Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor“, a informat la acel moment CNADNR. Un alt motiv care a stat la baza respingerii ofertei a fost faptul că prezentarea publică a proiectului «a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate».
1,8 miliarde € ar reprezenta costurile de construire a celor 58 de kilometri ai autostrăzii Comarnic-Braşov
8,45 miliarde € ar fi plătit statul şi utilizatorii autostrăzii firmelor franceză Vinci, austriacă Strabag şi elenă Aktor pe durata celor 30 de ani de concesiune.
7 lei, sumă indexabilă, ar fi fost tariful plătit de utilizatori la o trecere.
