„Creditarea a scăzut foarte mult. Nu este un comportament românesc. Este un comportament pe care l-am constatat în toate economiile, fie emergente, fie dezvoltate. De câte ori este un boom într-o economie emergentă, urmează o criză profundă. După ce are loc spargerea unei astfel de bule, urmează ani buni în care creditarea rămâne foarte joasă, deşi producţia se reia”, spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
El a amintit o serie de cercetări realizate la nivel mondial din care reiese faptul că, în ţările emergente, creşterea economică poate fi reluată pe baza economiilor efectuate de companii, şi nu pe baza creditării. „Creşterea economică poate să se reia pentru că firmele au resursele lor, fac economisiri, pe care, dacă sectorul public nu se restructurează, vine Guvernul şi le ia prin impozite şi le plăteşte unde nu trebuie. Şi la noi se întâmplă asta de 25 de ani. Dar creditarea rămâne în continuare scăzută şi noi suntem încă în această fază, deşi creditele noi tind să dea semne că se reiau”, a mai spus Croitoru.
În data de 6 noiembrie, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, vorbea despre o expansiune clară a creditului în monedă naţională, arătând însă că finanţarea economiei reale, în special a IMM-urilor, nu este mulţumitoare.
Scădere la general
Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în septembrie 2014 cu 0,2% (0,3% în termeni reali) faţă de luna precedentă, până la nivelul de 213,069 miliarde lei.
„Creditul în lei a crescut cu 0,6% (0,4% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,8% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,8%). La 30 septembrie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 4,5% (5,9% în termeni reali) faţă de 30 septembrie 2013, pe seama majorării cu 7,6% a componentei în lei (5,9% în termeni reali) şi a diminuării cu 12% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11%)“, se arată într-un comunicat al BNR.
„Creditul în lei este în expansiune clară“
Creditul în monedă naţională este în expansiune clară, însă finanţarea economiei reale, în special a IMM-urilor, nu este mulţumitoare, spune şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. „Avem o expansiune clară a creditului în monedă naţională pe seama reducerii ratelor dobânzii. Se restabileşte un echilibru necesar între creditarea în lei şi valută. Înseamnă că măsurile noastre au avut efectul dorit. Stocul total de credite este încă în teritoriu negativ, dar creşterea creditării lei este mai mare decât scăderea la valută. (…) Însă, creditarea în lei pentru firme nu mă mulţumeşte”, a explicat Isărescu.
El a admis că finanţările în lei au crescut, în special, pe seama programului „Prima Casă”, iar contractarea unui credit pe 15-20 de ani reprezintă un semnal de încredere pentru o bancă centrală.
Pe de altă parte, guvernatorul BNR a apreciat că finanţarea firmelor este firavă, iar cea a IMM-urilor „mai rău decât firavă”.
„În domeniul IMM-urilor, (creditarea – n. r.) este mai rău decât firavă, iar acesta este un semn de neîncredere”, a afirmat Isărescu.
Prietenie bănci-clienţi
De asemenea, şeful BNR a reiterat mesajul către bănci de a se apropia de clienţi şi de a încheia disputa dintre „cele două tabere“.
„Există acuze reciproce. Unii spun că firmele sunt subcapitalizate – şi au dreptate -, dar trebuie ajutate să se capitalizeze. (…) De partea cealaltă, că băncile au condiţii greoaie, nu fac analize corecte. Pe scurt, personal, nu sunt mulţumit… Am date din economia reală, de la talpa ţării… Este mult de lucru”, a subliniat Mugur Isărescu.
Guvernatorul Băncii Centrale este de părere că băncile ar trebui să fie atente şi la personalul care lucrează în creditare.
„La nivelul băncilor, sistemul teritorial era pentru credite de tip scoring. Luai un om de pe stradă, îl întrebai cât are venitul, introduceai datele în calculator şi …. Când dai credit unei întreprinderi, cel de acolo trebuie să ştie să citească un bilanţ. Iar pentru IMM-uri e mai greu decât să citeşti un bilanţ, trebuie să evaluezi riscurile”, a explicat el.
Şeful ARB:„Am învăţat o lecţie dură“
„Am învăţat o lecţie dură în timp de criză. Ceea ce este dureros în acest moment este că de la bănci se aşteaptă două lucruri: să nu mai aibă neperformanţă şi, în acelaşi timp, să dea credite, în condiţiile în care acum se află în insolvenţă una din şapte firme, iar în anii trecuţi vorbeam de una din 30. În prezent doar 2% din companii reuşesc să iasă din insolvenţă“, a spus Dănescu, într-o conferinţă referitoare la inovaţiile anului 2014 în banking.
Preşedintele executiv al ARB a arătat că în prezent nivelul insolvenţei a ajuns la 25 miliarde euro. „E mult, e puţin? Cred că este foarte mult. Se pune întrebarea dacă băncile fac bine că îşi asumă riscuri mari sau fac rău creditând, într-o economie care are nevoie de credite mai mult ca oricând“, a subliniat Dănescu.
Acesta a reamintit că în România activele bancare reprezintă 60% din PIB, faţă de 360% active bancare la nivel european. Banca Centrală Europeană a informat, la 26 octombrie, că 25 de bănci din zona euro nu au trecut testele de stres. Eşecurile sunt concentrate în rândul băncilor italiene, cu nouă instituţii care nu au trecut testele, precum şi în rândul băncilor greceşti şi cipriote, cu câte trei instituţii din fiecare ţară. Urmează câte două bănci din Belgia şi Slovenia, continuând cu câte o bancă din Franţa, Germania, Austria (Volksbanken), Irlanda şi Portugalia.
Şase bănci din România au picat examenul european
Pe lista băncilor din zona euro care au operaţiuni în România şi au picat testele de stres se regăsesc National Bank of Greece (NBG), Eurobank, Piraeus Bank, Volksbanken, Veneto Banca, Banco Comercial Portugues – BCP şi Bank Of Cyprus.
Testul de stres derulat de Banca Centrală Europeană a luat în considerare evoluţia capitalului de rang 1 în condiţiile mai multor scenarii de evoluţie a economiei.
În scenariul de bază (practic, proiecţia economică a CE), capitalul trebuie să rămână la cel puţin 8% în trei ani, iar în cel advers la cel puţin 5,5%. Eventualul deficit de capital trebuie acoperit în următoarele nouă luni.
Printre cele 25 de bănci care ar cădea cu capitalul sub limita admisă se numără şi bănci care au activitate în România prin intermediul unei subsidiare sau filiale, notează economica.net.
Eurobank (Grecia), părintele Bancpost, are un necesar de capital de 1,76 miliarde euro;
National Bank of Greece (Grecia), părintele Banca Românească, are nevoie de 930 de milioane de euro – NBG vrea să vândă operaţiunea din România;
Oesterreichischer Volksbanken-Verbund (Austria), deţinută în parte de statul austriac şi care controlează Volksbank România, prin mai multe SPV-uri, are un necesar de capital de 860 de milioane de euro – Volksbank România este de vânzare;
Piraeus Bank (Grecia), care deţine banca cu acelaşi nume din România, avea un necesar de capital de 660 de milioane de euro, dar această sumă ar urma să fie compensată prin planul de restructurare propus.
De asemenea, Bank of Cyprus (Cipru), care deţine o filială în România, a picat testul de stres. Bank of Cyprus şi-a lichidat o parte din portofoliul din România, după ce banca-mamă a aplicat un haircut pentru depozitele mai mari de 100.000 de euro, iar activitatea din România a fost suspendată pentru o vreme. Active şi pasive ale băncii au fost preluate de Marfin Bank, subsidiară a Laiki Bank Grecia.
Veneto Banca (Italia) are un necesar de capital de 710 milioane de euro – sumă care a fost deja strânsă. Veneto Banca are afaceri sub acest nume în România din aprilie, când a fuzionat prin absorbţie cu Banca Italo-Romena.
Banco Comercial Portugues (Portugalia) are nevoie de 1,15 miliarde de euro. BCP a vândut în acest an Millennium Bank România către OTP Bank.
Subsidiarele băncilor străine din România sunt persoane juridice române şi sunt reglementate direct de către BNR, care a impus acţionarilor un prag mai mare al capitalului faţă de limita legală inferioară. Toate băncile din România menţionate mai sus au trecut prin majorări de capital în ultimii ani.
Restanţele cresc continuu
Restanţele la creditele mai mari de 20.000 de lei, pe care le centralizează Centrala Riscului de Credit, reprezentau în iunie 10,78% din totalul creditelor acordate, procent similar cu cel din luna anterioară. Din suma totală a restanţelor, 89% (29,774 miliarde de lei) sunt credite neplătite de peste 90 de zile, în scădere de la 31,117 miliarde de lei în mai 2014. În cazul persoanelor fizice, restanţele la bănci au crescut în iunie 2014 faţă de luna anterioară cu 37 de milioane de lei (0,53%), până la 6,989 miliarde de lei. Pe ultimele 12 luni, sumele restante înregistrate de populaţie au fost însă în creştere cu 646 milioane de lei (10,18%), de la 6,343 miliarde de lei în iulie 2013 la 6,989 miliarde de lei în iunie anul acesta. Aproape 92% din totalul sumelor restante ale persoanelor fizice, în iunie 2014, reprezentau întârzieri la plată mai mari de 90 de zile.
