Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Cadourile copiilor depind de rețelele sociale

Facebook ne face să cumpărăm pentru copii mai mult decât ne permitem

Doar 3% dintre părinți reușesc să nu cheltuiască peste bugetul propus, iar 65% dintre conaționalii noștri, intervievați în cadrul unui studiu european, spun că rețelele de socializare îi fac să cumpere mai mult decât au nevoie.

Share

Adrian Bărbulescu 0 comentarii

Actualizat: 06.12.2017 - 10:56

Părinții reprezintă categoria de consumatori cea mai vulnerabilă la presiunea socială în general și a social media în particular, fiind forțați să cheltuiască pentru copiii lor un buget mai mare decât își pot permite, relevă un studiu realizat la nivel european de compania Intrum, reprezentată în România de Top Factoring.

Astfel, patru din zece părinți au simțit presiune în ultimul an, simțindu-se fortați de contextul social să cumpere pentru copiii lor lucruri pe care de fapt nu și le permiteau. Doar 3% dintre aceștia au rezistat presiunii și au decis să achiționeze doar ceea ce era prevăzut în buget.

Raportul arată nu doar că patru din zece părinți se simt expuși presiunii sociale, dar observă că în special părinții tineri cu vârste între 18-34 ani sunt foarte vulnerabili. Cinci din zece părinți din această categorie de vârstă se confruntă constant cu o presiune a societății atunci când vine vorba despre cumpărături pentru copiii lor.

Rețelele de socializare joacă și ele un rol important în crearea presiunii asupra consumatorilor moderni. Astfel, 65% dintre românii intervievați au fost de acord cu afirmația “Rețelele de socializare mă fac să cumpăr mai mult decât aș avea nevoie”. La nivel european, media celor care au răspuns afirmativ la această întrebare este de doar 39%.

România, peste media europeană

“În România uzanța părinților de a depăși bugetul alocat atunci când vine vorba despre cumpărături pentru copiii lor este mai mare față de restul europenilor. Cifrele arată o discrepanță față de media europeană la acest capitol, iar diferența va putea fi estompată doar prin educare, respectiv prin îmbunătățirea managementului finanțelor personale și ale familiei”, a declarat Cătălin Neagu, director general al Top Factoring.

El a adăugat că presiunea asupra părinților subliniată de raport este una delicată și îngrijorătoare. “De aceea principiile de bază pe care se poate așeza o educație financiară și administrarea unui buget ar trebui să fie parte din materia de studiu de la școală, încă de la vârste mici. Multe țări europene au introdus aceste informații în curricula școlară și cred că și la noi există capacitatea de a găsi un echilibru între precauție și investiție sustenabilă”, a adăugat Neagu.

În ceea ce privește depășirea cheltuielilor, ce se poate spune cu certitudine este faptul că există creștere în ceea ce privește creditelele de consum. Intrum constată un avans masiv al cumpărăturilor pe credit. Aproape fiecare al patrulea român (35%) crede că este în regulă să cumpere bunuri precum televizoare, calculatoare sau telefoane pe credit, acest trend înregistrând o creștere susținută în ultimii doi ani.

“A fi capabilă să preia și să ofere credit este o condiție obligatorie pentru orice societate în creștere. În același timp, analiza noastră arată cât de important este faptul că sistemul în care aceste credite sunt acordate și preluate, funcționează în favoarea tuturor părților implicate”, a spus Mikael Ericson, CEO și președinte al Intrum. El a detaliat, arătând că datele analizate demonstrează că un grup vulnerabil expus unei presiuni sociale poate duce la o îndatorare nesănătoasă pe termen lung.

Ediția 2017 a studiului European Consumer Report se bazează pe răspunsurile a 24.401 consumatori europeni intervievați, cu vârste între 18-65 ani, din 24 de țări europene. În România, întrebările au fost adresate unui eșantion de 1.000 de repondenți, dintre care 48% bărbați și 53% femei, cu vârste cuprinse între 18-50 ani, peste 75% dintre aceștia având studii superioare și fiind angajați în momentul interviului. Anul acesta, Intrum și-a concentrat analiza pe datele care stau la baza excesului de consum.

Comentarii

Loading...
loading...