Problemele de transport ale companiilor din nordul Bucureştiului ar trebui să devină istorie la 1 februarie, dată de la care ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, promite că va introduce trenuri de călători de la Pantelimon la Gara de Nord.
După modelul RER (Réseau Express Régional) de la Paris, ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, vrea să revitalizeze cu bani puţini reţeaua de cale ferată din jurul Bucureştiului. Ideea utilizării centurii feroviare a Bucureştiului pentru transport public nu este nouă şi nu a fost inventată de români. Ea funcţionează în toate capitalele europene, de la Viena la Paris sau la Londra.
În urmă cu opt ani de zile, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, a plimbat ziariştii cu trenul pe centura feroviară a Capitalei, promiţând că va introduce garnituri la intervale regulate. Nu s-a întâmplat însă nimic.
Abia prin 2010 CFR Călători a pus în circulaţie “Trenul de Dragon”, care lega Gara de Nord de Gara Obor, făcând oprire la Dragonul Roşu. Garnitura fu-sese introdusă în circulaţie la cererea angajaţilor complexului comercial, care făcuseră şi vreo 300 de abonamente.
Problemele Trenului de Dragon au fost însă că nu a fost promovat absolut deloc şi circula numai dimineaţa, la intervale de două ore, aşa că atunci când n-au mai fost înnoite abonamentele a fost scos din grafic.
Trenul de Dragon nu va mai ajunge la Dragon
Ministrul Transporturilor de acum, Sorin Buşe, a reluat ideea şi pare hotărât să reintroducă trenul în circulaţie. De această dată, Trenul de Dragon nu va mai ajunge nici la Gara Obor, nici la Dragonul Roşu, ci va face legătura între comuna Pantelimon şi Gara de Nord, pe magistrala feroviară Bucureşti-Constanţa, unde se poate circula cu până la 160 km/oră. Pe acest traseu de 17 km vor fi introduse automotoare Siemens Desiro, cunoscute sub numele de „Săgeata Albastră”, care au propulsie diesel. Cu toate că linia este electrificată, s-a recurs la această variantă deoarece din cele 35 de automotoare electrice din dotarea CFR Călători (care au o vârstă venerabilă, fiind cumpărate la mâna a doua din Franţa) mai funcţionează doar şapte.
Iniţial, trenurile vor fi introduse cu o cadenţă de 15 minute. Soluţia ar veni în primul rând în avantajul corporatiştilor din Pipera, o zonă supraaglomerată, mai ales la orele de vârf, când metroul nu mai face faţă. Aceştia vor putea lua trenul de la peronul care se va construi la intersecţia cu Şoseaua Pe-tricani pentru a ajunge la Gara de Nord, de unde au legătură cu Magistrala 1 de metrou Dristor 2 – Pantelimon, mult mai puţin solicitată. Durata călătoriei până la Gara de Nord va fi de aproximativ 15 minute.
Şi cei care lucrează în clădirile din zona Băneasa – Piaţa Presei vor avea la îndemână o variantă rapidă de transport. De la Gara Băneasa până la Gara de Nord trenul face fix opt minute, neputând fi concurat nici de transportul cu maşina personală.
Cu trenul la Laserul din Măgurele
Tot de la 1 februarie, ministrul Sorin Buşe promite că va introduce „Săgeţi Albastre” şi între Gara de Nord şi Gara Progresul. Această legătură le va fi utilă cu precădere locuitorilor din judeţul Ilfov, pentru că va opri în comune precum Jilava, Măgurele (două opriri, dintre care una care va face legătura cu Laserul Măgurele), Bragadiru, Domneşti sau Chiajna.
În aceste din urmă localităţi, intrarea cu maşina din Bucureşti va fi mai dificilă, pentru că barierele se vor coborî mai des. În schimb, se va circula mai fluent pe Şoseaua de Centură, pentru că vor fi mult mai dese perioadele când şoferii care merg pe aici nu vor mai fi nevoiţi să cedeze trecerea (atunci când e lăsată bariera).
La punctele de oprire vor fi amenajate peroane, iar -CNADNR va monta pasarele pietonale, pentru a se putea traversa Şoseaua de Centură. În total, vor fi 30 de kilometri și 16 stații, din care şapte există deja. "Distanţa dintre Gara de Nord şi Gara Progresul va fi parcursă în 40-45 de minute, cu tot cu opririle intermediare. Este vorba de 600.000 de locuitori în această zonă, care ar putea utiliza trenul", a spus ministrul. Pe acest traseu vor fi făcute de către CFR SA investiţii în regie proprie, pentru elimi-narea unor restricţii de viteză şi pentru amenajarea noilor puncte de oprire – în total, aproximativ 200.000 de euro. În prezent, linia este în stare destul de bună, pe anumite sectoare putându-se circula cu 100 km/oră, depăşind lejer coloana de maşini de pe Şoseaua de Centură.
Legături cu staţiile de metrou Preciziei şi Berceni
Etapa a doua a proiectului, care va necesita o investiţie de cinci milioane de euro, presupune legarea centurii feroviare la stațiile de metrou Preciziei și Berceni și va fi gata la sfârșitul anului viitor, dacă viitorul ministru din Palatul CFR va continua proiectul lui Sorin Buşe. Liniile de cale ferată care ajung chiar la cele două staţii de metrou există, însă sunt într-o stare foarte proastă şi nu se poate circula decât cu o viteză foarte scăzută.
La staţia Berceni (fostă Depoul IMGB) se va ajunge de la Gara Progresul, trecând prin gările existente Jilava şi Berceni. La Preciziei conexiunea se va face de la Bucureşti Vest, iar luni a fost făcut chiar un test în acest sens, iar trenul a ajuns la depoul de metrou.
O a treia etapă presupune închiderea prin est a inelului de centură feroviară a Capitalei, care va fi gata până la sfârșitul anului 2018 și va necesita 15 milioane de euro. Practic, mai rămâne de amenajat partea de est a centurii feroviare a Bucureştiului, unde vor fi construite puncte de oprire la Berceni, Olteniţei, Leordeni, intersecţia cu Splaiul Dâmboviţei, Cernica şi Brăneşti. Lor li se adaugă gările deja -existente Şoseaua de Centură şi Bucureşti Sud.
Aici însă va fi mult de muncă. “Pe tronsonul Pantelimon-Jilava nu au mai circulat de mult nici măcar trenuri de marfă”, a precizat directorul general al CFR SA, Marius Chiper.
INCERTITUDINE. Cât va costa biletul
Chiar dacă lucrările au început şi prima fază a proiectului se vrea a fi finalizată la 1 februarie, persistă incertitudinile legate de tariful care va fi perceput de CFR Călători. Ministrul Sorin Buşe a declarat că preţul unui bilet pe centura feroviară va fi de 4,4 lei, cât este tariful minim perceput de operatorul feroviar de stat. Surse din cadrul Ministerului Transporturilor au precizat însă pentru „România liberă“ că acest aspect nu a fost “bătut în cuie” şi că se analizează introducerea unui tarif mai mic, special pentru transportul suburban. De asemenea, se are în vedere posibilitatea introducerii unui bilet unic pentru Metrorex şi CFR Călători, având în vedere că ambele companii sunt în subordinea ministerului.
