Ministerul Transporturilor a extins semnificativ, până la 1.300 de kilometri, lungimea reţelei de autostrăzi prevăzută pentru a fi construită până în 2030, în urma presiunilor făcute de clasa politică, de presă şi de opinia publică.
La capătul dezbaterilor publice privind Master Planul General de Transporturi (MPGT), document fundamental care indică proiectele de infrastructură recomandabil a fi realizate până în 2030, Ministerul Transporturilor (MT) a prezentat ieri o listă refăcută a acestor proiecte, care include cu dărnicie noi segmente de autostradă ce figurau iniţial drept drumuri expres. Drumuri regionale au fost avansate şi ele din pix la standard de drumuri expres.
Ce s-a schimbat
Varianta actualizată a MPGT prevede construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în formula iniţială a strategiei. Au apărut sectoare de autostradă care figurau iniţial ca drumuri expres, respectiv Sibiu-Piteşti, Bacău-Paşcani, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi Târgu Mureş-Târgu Neamţ (ultimul, ca autostradă construită în mai multe etape). Au fost incluse o nouă centură ocolitoare cu profil de autostradă pentru Bucureşti şi mai multe sectoare de drumuri expres care iniţial făceau parte din reţeaua Trans Regio.
„După dezbaterea publică au fost propuşi 1.301 km de autostradă, cu un plus de 645 km faţă de versiunea iniţială a Master Planului, 1.877 km de drum expres, 3.147 km de drum Trans Regio şi Euro Trans şi 67 de variante de ocolire de sine stătătoare sau parte a proiectelor de autostradă sau drumuri expres, la care se adaugă centura Bucureştiului la profil de autostradă. Investiţia în sectorul rutier se ridică la 26,48 miliarde euro, din care peste jumătate investiţie în autostrăzi”, arată Ministerul Transporturilor. Modificări au fost aduse şi în privinţa sectoarelor feroviar, aerian, naval. Pe sectorul feroviar, noua variantă a documentului prevede investiţii de reabilitare a coridoarelor feroviare (3.219 km), a unor căi ferate cu potenţial economic (1.131 km), electrificarea tuturor sectoarelor de pe reţeaua TEN-T core (425 km) şi dezvoltarea unor sectoare de cale ferată de mare viteză (peste 1.000 de km). Totalul investiţiilor în acest sector este de 19 miliarde euro.
Sunt fezabile proiectele?
Există două mari cauze pentru care o bună parte a proiectelor cuprinse în MPGT vor rămâne pe hârtie. Prima cauză este capacitatea slabă de absorbţie a fondurilor europene (lipsa aptitudinilor necesare de a răspunde în conformitate cu cerinţele Comisiei Europene), capacităţile reduse de derulare a proiectelor complexe de infrastructură la nivelul companiilor de la Transporturi, procedurile complicate şi contestate deseori ale achiziţiilor publice. O a doua cauză este lipsa banilor.
Valoarea totală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii de transport până în 2030 este de peste 48 miliarde euro, apropiată de cea din prima variantă a strategiei, însă, potrivit planului financiar MPGT, nivelul disponibil pentru proiectele din acesta, aici fiind incluse contribuţia UE şi cea naţională, se cifrează în perioada 2021-2030 la 24 miliarde euro. Nu este clar dacă vor exista măcar aceşti bani. Calculul AECOM – firma ce a făcut MPGT – porneşte de la premisa unei creşteri a PIB cu 3% şi de la alocarea anuală a cel puţin 2% din PIB pentru Transporturi, în condiţiile în care până acum indicatorul era, în medie, de 1%. De aceea apariţia suplimentară a câtorva sute de kilometri de autostradă riscă să rămână o operaţiune de imagine a actualului ministru al Transporturilor.
“S-a ţinut cont de ceea ce au cerut societatea civilă, presa. Măcar să se ţină viitorii miniştri de aceste proiecte şi să facă ce este acolo. S-a ţinut seama de dorinţele celor din Moldova, ale PNL. Este rău? Eu cred că nu, important este să fie bani şi să se ţină cont de MPGT”, explică raţiunea modificărilor un oficial al MT, sub protecţia anonimatului.
