0.9 C
București
vineri, 27 decembrie 2024
AcasăSpecialElectricitatea, luxul ce ne trage în jos în topul destinaţiilor de investiţii

Electricitatea, luxul ce ne trage în jos în topul destinaţiilor de investiţii

Drumurile proaste, dificultatea şi costurile mari privind racordarea la reţeaua de electricitate şi obţinerea permiselor de construcţii sunt pietrele de moară ce trag România în jos în topul investitorilor, sub Bulgaria şi Polonia, în pofida faptului că afacerile se deschid mai uşor.

În România este mai uşor să deschizi o afacere decât în Polonia sau Bulgaria, însă aceste ţări stau mai bine în topurile Băncii Mondiale ce iau în calcul atitudinea prietenoasă faţă de investitori, din cauza problemelor întâmpinate în România cu infrastructura şi buna guvernanţă, a declarat ieri Ismail Radwan, specialist al biroului Băncii Mondiale în România pentru managementul sectorului public.

„Este mai uşor să deschizi o afacere în România decât în Bulgaria sau Polonia, însă aceste două state sunt mai bine plasate în clasamentul Băncii Mondiale. Deci unde sunt zonele cu probleme? Cred că trebuie să ne concentrăm pe două aspecte: unul este cum să obţii electricitate. Încă durează peste 200 de zile pentru a obţine o conectare la electricitate pentru un depozit nou şi costă de cinci ori echivalentul ­PIB-ului mediu pe cap de locuitor“, a declarat luni Radwan.

O altă problemă o reprezintă autorizaţiile de construcţii, firmele aşteptând peste 250 de zile pentru deschiderea unui depozit nou. Radwan a arătat că îmbunătăţirile climatului economic trebuie să vizeze mediul de afaceri, infrastructura şi buna guvernanţă.

El a punctat că IMM-urile se plâng cel mai mult de povara reglementărilor legislative, însă consideră că actualul Guvern a fost foarte orientat către sectorul de afaceri (business friendly), iar acesta poate înainta autorităţilor propuneri concrete şi o agendă cu orizontul de timp pentru fiecare dintre acestea.

Drumurile proaste, aproape ­jumătate din total

Radwan s-a referit şi la necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii de transport, prin reabilitarea drumurilor, având în vedere că circa 40% dintre acestea sunt „destul de proaste“.

„S-a calculat că acestea vor costa 16 miliarde de euro, iar noi (România – n.r.) am primit numai 4 miliarde de euro de la Comisia Europeană pentru perioada următoare. Cred că trebuie cheltuiţi aceşti bani, mai ales că sunt gratis“, a mai spus Radwan.

Salariile mici rămân punctul de atracţie

Potrivit Angelei Filote, şeful reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, ar fi cazul ca România să treacă de la un model de atractivitate bazat pe salarii ­mici la altul bazat pe competitivitate.

„Ce face ca România să fie atractivă? Fundamentele macroeconomice o fac atractivă, dar din nou, dacă ne uităm la motivele principale pentru care vin investitorii, cel puţin potrivit studiilor noastre, costurile relativ scăzute pe plan local, aşezarea geografică, apartenenţa la Uniunea Europeană şi resursele naturale reprezintă avantaje. Dintre toate aceste motive, am o problemă cu costul scăzut. Nu cred că România îşi permite să aibă ca principal avantaj costul scăzut, nu cred că e corect pentru români“, a declarat luni Angela Filote, şeful reprezentanţei Comisiei Europene în România, la un summit adresat investitorilor.

„Va trebui să vedem o creştere a salariilor, dar bazată pe competitivitate, şi trebuie să vedem investiţii în sectoarele cu tehnologiile medii şi ridicate, pentru că acolo există potenţial, există un segment de forţă de muncă cu educaţie ridicată în România. Climatul investiţional pe ansamblu este bun în România, bineînţeles că pot fi făcute mai multe în mediul de afaceri, dar cred că a venit timpul ca ţara să facă mişcarea de la un stat cu costuri scăzute la una cu forţă de muncă şi produse cu valoare adăugată medie şi mare“, a spus Filote. 

Doru Cireasa
Doru Cireasa
Doru Cireasa
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă