În timp ce atenția este dirijată spre multinaționale, acuzate că exportă profiturile, fonduri publice uriașe, de ordinul sutelor de milioane de euro, sunt dirijate anual către firme cu conexiuni politice.
RL a analizat bilanțurile depuse la Ministerul Finanțelor de către cele mai cunoscute firme abonate la banii pu-blici, pentru a vedea care a fost nivelul profiturilor declarate, dar și numărul de angajați. Este vorba de contracte încheiate fie cu companii de stat, fie cu primării sau consilii județene. Am ales în special firmele care au obținut contracte pentru lucrări de infrastructură, fiindcă aici fondurile alocate sunt foarte mari.
Pe lângă profiturile mici declarate, raportat la nivelul veniturilor sau al cifrei de afaceri, multe dintre aceste companii celebre au intrat în insolvență, mai ales după ce patronii lor au ajuns în spatele gratiilor sau au intrat în atenția DNA. În urma lor, au lăsat un lanț de furnizori care nu și-au recuperat banii, pe lista acestora aflându-se inclusiv statul. Aceasta este însă doar partea la vedere a afacerilor, fiindcă multe se derulează prin firme în spatele cărora se află acționari români care se ascund în spatele unor offshore-uri.
DNA pune capăt afacerilor prospere
Tehnologica Radion, deținută de omul de afaceri Theodor Barna, este una dintre cele mai cunoscute firme din domeniul construcțiilor, care a avut de-a lungul anilor, potrivit datelor apărute în presă, peste un miliard de euro din contracte cu statul. Societatea a realizat în 2015, ultimul an pentru care Ministerul Finanțelor afișează bilanțul contabil, venituri totale de 84,5 milioane lei, în cădere abruptă față de anul precedent, când veniturile au fost de 181 milioane lei.
Firma a raportat însă pierderi de 9,3 milioane lei în 2015, și acestea în scădere față de cele 108,2 milioane lei pierdute cu un an înainte. Cu toate acestea, numărul de angajați s-a redus semnificativ, de la 1.215 la 532, în perioada analizată. În 2012, an de glorie în care veniturile se ridicau la 653 milioane lei, profitul a fost de doar 6,5 milioane lei, însă numărul de salariați depășea 2.000 de persoane.
Tehnologica Radion a intrat în insolvență în septembrie 2014, la nici o lună după arestarea preventivă a lui Barna, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani în care procurorii au estimat un prejudiciu de 100 milioane euro. La masa credală, Fiscul avea de recuperat peste 115 milioane de lei.
Contractele Tel Drum, în creștere
Tel Drum, companie în spatele căreia se vehicu-lează că s-a aflat liderul PSD Liviu Dragnea, a realizat în 2015 venituri totale de peste 218 milioane lei, în urcare față de anul precedent, când au fost de 180 mi-lioane lei. Profitul net însă a fost de doar 1,3 milioane lei, în scădere de la 1,57 mi-lioane lei. Compania avea la finele lui 2015 un număr de 703 angajați.
Conform datelor incluse într-un raport publicat de Expert Forum (EFOR) în septembrie anul trecut, Tel Drum era înregistrată în sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) cu un număr de 184 de contracte și circa 431,6 milioane euro. Aproape jumătate din sumă provine din contracte cu CJ Teleorman, unde Liviu Dragnea a fost președinte. În 2006, acționari erau Ma-rian Fişcuci – 9,33%, Liviu Lucian Dobrescu – 43,99%, Mugurel Sorin Gheorghieş – 44%, foști colegi de liceu de-ai lui Dragnea.
O altă firmă intrată în insolvență, ale cărei afaceri s-au prăbușit, este Romstrade, firmă deținută de Nelu Iordache, trimis în judecată în aprilie 2013 într-un dosar privind deturnarea fondurilor pentru primul tronson din autostrada Nădlac–Arad. Ultimul bilanț datează din 2014, când veniturile au fost de 19,5 milioane lei, iar profitul de 7,7 milioane lei. Cu un an înainte, ve-niturile totale au fost de 37 milioane lei, iar pierderile au fost uriașe, de 14,9 mi-lioane lei.
Compania a intrat în insolvență în decembrie 2012, iar de atunci personalul a scăzut de la 930 de angajați direcți și indirecți la 38 de persoane, doi ani mai târziu. Potrivit raportului privind cauzele insolvenței, principalii clienţi au fost Aeroportul Internaţional Băneasa, Compania Națio-nală de Drumuri (CNADNR), Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri Bucureşti şi Craiova, primăriile Deva, Voluntari şi Ploieşti. La masa credală, CNADNR a cerut 1,3 mi-liarde lei, fiind acceptată o creanţă de 1,08 miliarde lei.
Bani pentru primării, alocați netransparent
O firmă mai puțin cunoscută publicului larg, dar cu contracte uriașe, este Cast SRL, cu sediul în Bănești, județul Prahova.
Potrivit raportului realizat de EFOR privind alocarea banilor prin Programul Național de Dezvoltare Locală, Cast SRL a semnat 377 de contracte, în valoare de 375,2 milioane euro, majoritatea în Prahova și Dâmbovița.
Firma a fost pusă sub urmărire penală în dosarul în care apare și președintele PSD al CJ Prahova, Mircea Cosma. Acesta ar fi primit mită de la Cast și alte două firme pentru a primi contracte de deszăpezire, dar și pentru a li se deconta prioritar cheltuieli din contracte mai vechi. Acuzația include și supraevaluarea contractelor, se arată în raportul EFOR. În 2015, compania a obținut venituri totale de 65 milioane lei, la care a raportat un profit net de doar 50.000 lei.
Numărul de salariați era de 166 de persoane. Anul 2015 a fost mai slab decât cel precedent, când veniturile totale au fost de
79,7 milioane lei, iar profitul net a fost de 3,1 milioane lei.
Suma acordată de Guvernul Grindeanu pentru PNDL, program coordonat de vicepremierul Sevil Shhaideh, va fi, în perioada 2017-2020 de 30 miliarde de lei, valoare de aproape șase ori mai mare decât cea precedentă (aproximativ
6 miliarde, pentru perioada 2013-2016).
Fondurile vor putea fi direcționate din bugetul statului către primării printr-un simplu ordin de ministru, grație unei ordonanțe date de Executiv pe 18 ianuarie, a atras atenția EFOR.
