Cu toate că au un public „captiv”, societăţile de cale ferată nu folosesc suficient resursele de care dispun şi obţin din publicitate venituri ridicole. Oameni cu state vechi în industria de advertising spun că CFR are un potenţial semnificativ, care ar putea fi exploatat corespunzător.
Pe teritoriul României sunt 909 gări şi halte, iar majoritatea dintre ele ar trebui să fie înţesate de reclame care să aducă venituri consistente administratorului infrastructurii feroviare, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA. Mai mult, pe cei 10.632 km de şine, cât măsoară reţeaua feroviară din ţara noastră, circulă zilnic peste 1.200 de trenuri, care ar putea aduce, la rândul lor, venituri din publicitate. Şi totuşi lucrurile nu stau chiar aşa. România liberă a solicitat de la CFR SA şi de la CFR Călători valoarea veniturilor din publicitate obţinute anul trecut, iar răspunsurile au fost surprinzătoare.
CFR Călători are o ofertă diversificată de servicii de advertising pe care o pune la dispoziţia potenţialilor clienţi, de la distribuţia de ziare, reviste, flyere în trenuri şi la casele de bilete, sampling în spaţiile CFR Călători (trenuri și agenții de voiaj CFR), până la reclamă pe bilete, promovare video pe monitoarele amplasate la automatele de vânzare bilete din gări și în trenurile dotate cu aceste instalaţii, trecând prin servicii pentru publicitate pe interiorul/exteriorul locomotivelor, vagoanelor şi automotoarelor.
Cu toate acestea, anul trecut societatea CFR Călători nu a reuşit să obţină din servicii de publicitate decât o sumă ridicolă, de 3.600 de lei plus TVA, din difuzarea de flyere la casele de bilete din gări și agenții de voiaj. Bani mai puțini și decât cei obţinuți în 2014, când cererile pentru servicii de reclamă și publicitate au fost de 4.900 lei plus TVA.
Operatorul feroviar de stat se chinuie, de şapte ani de zile, să majoreze veniturile din reclamă, însă fără vreun rezultat concret. „Din octombrie 2009, CFR Călători a realizat o serie de proceduri pentru încheierea unui contract cu o firmă specializată în vederea valorificării acestor spații publicitare, însă au existat doar cereri punctuale pentru anumite campanii de marketing care au inclus unele dintre serviciile de mai sus. Serviciile de reclamă și publicitate au fost solicitate în mod deosebit pentru colaborările în regim barter, de către anumite publicații, în schimbul alocării unor spații publicitare pentru CFR Călători”, se arată în răspunsul societăţii la solicitarea adresată de România liberă.
Pentru acest an, conducerea CFR Călători are gânduri mari (evident, dacă ne raportăm la suma din 2015) – vrea să încheie un contract de publicitate cu o valoare de minimum 20.000 de euro plus TVA. Astfel, se află în derulare o procedură pentru încheierea unui contract având ca obiect: difuzarea de reclamă pe suportul video de pe automatele de vânzare bilete ale CFR Călători care sunt dotate cu această instalație și sunt amplasate în gări; activităţi de tip „sampling” constând în distribuirea de către firma contractată a unor mostre gratuite de produse în trenurişi agenții de voiaj; difuzarea de materiale publicitare (pliante, fluturaşi, reviste, ziare, poșete-suport etc.) ale firmei contractate la casele de bilete şi în trenuri.
Gara Băneasa, vedetă la advertising
Nici CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară, nu excelează la capitolul publicitate. Anul trecut, compania de stat a reuşi să obţină din activitatea de închiriere a spaţiilor publicitare venituri în valoare de 645.518,04 lei fără TVA, adică nici 150.000 de euro. Ce-i drept, suma este în creştere cu 4,17 % faţă de anul precedent.
Din răspunsul dat la solicitarea adresată de România liberă către CFR SA, aflăm că nu Gara de Nord din Bucureşti este vedeta încasărilor din publicitate, ci Gara Băneasa. Asta nu înseamnă că fosta gară regală ar fi înţesată de panouri publicitare, ci aparține de aceasta două poduri de cale ferată cu expunere maximă, atractive pentru advertising – cel din Parcul Herăstrău şi, mai ales, cel de peste DN1, după Fântâna Mioriţa, la ieșirea din Capitală.
De la Gara Băneasa, în conturile CFR SA intră lunar 38.984,84 lei, de cinci ori mai mult decât se încasează la Gara de Nord. Pe următoarele locuri în acest top cinci al veniturilor din publicitate se află, în ordine, gările Iaşi, Piteşti şi Oradea.
Acestea nu sunt gările cu cel mai mare trafic din România, însă se vede treaba că la nivel local oficialii companiei şi-au dat silinţa. Şi asta pentru că închirierea locaţiilor cu destinaţia publicitate se face prin semnarea unui contract sau a unei convenţii la nivelul sucursalelor regionale de cale ferată, şi nu la nivel central.
Gestionarul infrastructurii feroviare încearcă să-şi sporească veniturile din închirierea de spaţii publicitare. „În vederea creşterii veniturilor din această activitate, departamentele de specialitate promovează locaţiile disponibile atât pe site-urile de specialitate, dar şi în rândul firmelor de publicitate, pe bază de oferte. Spaţiile libere şi aprobate pentru închiriere sunt scoase lunar la licitaţie publică cu strigare, anunţurile fiind publicate în ziare naţionale şi locale, precum şi pe site-ul www.cfr.ro, la domeniul Închirieri/Vânzări”, a precizat pentru România liberă conducerea CFR SA.
Sfat. Bogdan Naumovici: „Se pot face bani frumoși”
Om cu state vechi în advertising, Bogdan Naumovici a explicat pentru România liberă că CFR are un potenţial deloc de neglijat în publicitate. „Se poate face reclamă la orice, de la bere până la pastă de dinţi”, a declarat publicitarul. El s-a referit în acest sens la Gara de Nord, care are un trafic semnificativ de călători şi nu numai. „Se pot face bani frumoşi din reclamă, nu numai în gări, ci şi în trenuri, unde vorbim de un public captiv pentru câteva ore”, a mai spus Bogdan Naumovici.
Opoziție. Radu Berceanu: „Dacă faceţi trenul Persil, vă iau gâtul!”
Creşterea veniturilor din publicitate ale CFR Călători a fost respinsă, în octombrie 2009, de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Radu Berceanu. În cursul unei vizite la Gara de Nord, cu ocazia Zilelor Feroviare, el l-a ameninţat pe subsecretarul de stat Constantin Axinia, coleg de partid cu el: "Dacă faceţi trenul Persil, vă iau gâtul". Ministrul a explicat apoi că societatea CFR Călători intenţiona să încheie un contract de publicitate prin care trenurile urmau să fie branduite cu mărci ca Bergenbier sau Persil, contra sumei, modice spunea el, de 19.000 de euro pe an. "Nu ştiu dacă foarte multă lume va fi încântată să circule cu trenul Bergenbier şi să schimbe cu Persil la Piatra Olt", a mai spus Berceanu.
Topul gărilor cu cele mai mari venituri din publicitate
Bucureşti Băneasa – 38.984,84 lei/lună fără TVA
Bucureşti Nord – 7.694,76 lei/lună fără TVA
Iaşi – 4.521,49 lei/lună fără TVA
Piteşti – .918,64 lei/lună fără TVA
Oradea – 2.898,82 lei/lună fără TVA
