Guvernul va împrumuta Complexul Energetic Hunedoara cu 167 milioane lei, ca ajutor de stat individual pentru salvare, decizie ce vine cu o întârziere de două luni după ce ajutorul a fost acceptat de către Comisia Europeană.
Ajutorul acordat de stat Complexului Energetic Hunedoara este însă condiţionat de prezentarea unor garanţii, totodată conducerea CE Hunedoara având obligaţia de a redacta un plan de lichidare voluntară dacă împrumutul nu este restituit sau dacă unitatea nu va prezenta un program de restructurare.
Împrumutul va fi acordat în două tranşe, pe o perioadă de şase luni, pentru acoperirea necesarului de lichidităţi, pe baza unei analize economico-financiare realizate de Eximbank, iar valoarea garanţiilor va trebui să acopere cel puţin 120% din împrumut. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va institui sechestre asigurătorii asupra unor bunuri imobile, conform unei decizii adoptate ieri de Guvern. Prima tranşă din împrumut va fi în cuantum de 98,4 milioane lei, iar a doua tranşă se va ridica la 68,5 milioane lei, această a doua tranşă fiind însă condiţionată de rambursarea unui alt împrumut pe care Guvernul l-a mai acordat complexului energetic, în luna mai, pentru trei luni, în valoare de 40 milioane lei.
CE Hunedoara va restitui împrumutul din surse proprii, dar va putea beneficia de o prelungire a perioadei de acordare a împrumutului în cazul în care prezintă un program de restructurare avizat şi de Comisia Europeană.
Dacă în termen de şase luni nu este prezentat un plan de restructurare sau nu este indicată dovada restituirii împrumutului, compania va fi obligată să prezinte un plan de lichidare voluntară.
O altă condiţie pentru acordarea împrumutului este că banii nu vor fi alocaţi pentru sectorul cărbunelui, activitatea minieră a societăţii urmând să fie separată legal de celelalte activităţi. CE Hunedoara are în subordine patru exploatări miniere, anume Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni.
Beţe în roate?
Există însă mai multe semne de întrebare privind modul în care Guvernul s-a poziţionat faţă de CE Hunedoara şi dorinţa sinceră a acestuia de a salva termo-energetica. Primul semn de întrebare priveşte cauza pentru care, deşi a fost aprobat la data de 21 aprilie 2015 de către Comisia Europeană, ajutorul a primit avizul Guvernului de abia ieri, deci cu două luni întârziere. Neprimirea împrumutului a creat greutăţi Complexului Energetic. “Neîncasarea ajutorului de salvare în forma în care a fost acesta aprobat la 21 aprilie 2015 de către Comisia Europeană a redus şansele societăţii de a achiziţiona, în integralitate, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră care îi reveneau (…) potrivit prevederilor HG”, spunea într-un comunicat de presă din aprilie conducerea CE Hunedoara.
Un al doilea semn de intrebare priveşte închiderea celor două termocentrale ale CE Hunedoara, anume Mintia şi Paroşeni, în urmă cu şase zile, de către Garda de Mediu din cauza de nerespectare a cerinţelor de mediu. “Este evident că o instituție a statului, Garda de Mediu, răspunde la comenzile politice ale PSD-ului și aliaților săi, luând măsura sistării activității termocentralelor Mintia și Paroșeni, iar asta pentru că liderii politici ai acestor partide nu își asumă responsabilitatea unei astfel de decizii”, a spus imediat după închiderea termocentralelor deputatul Bogdan Ţîmpău, co-preşedinte al PNL Hunedoara.
Cele două unităţi au fost repornite după ce conducerea CE Hunedoara a atacat în justiţie decizia Gărzii de Mediu.
Vor ajunge banii?
În condiţiile în care Comisia Europeană a impus o limitare drastică a emisiilor poluante provenite de la unităţile industriale, printre care şi cele ale termocentralelor, şi în condiţiile în care aceste unităţi nu sunt susţinute financiar de stat sau de producătorii de energie ieftină, este greu de crezut că pe termen lung CE Hunedoara sau alte unităţi similare vor rezista. Doar la Hunedoara investiţiile de mediu necesare sunt uriaşe, respectiv 124 milioane euro. „La Paroşeni, trebuie să finalizăm instalaţia de desulfurare, proiect care este început, iar la Deva (Minitia –n.red.) ar trebui o altă instalaţie pentru Grupul III. Grosso modo, ar fi nevoie de aproximativ 124 de milioane de euro”, spune directorul general CE Hunedoara, Constantin Jujan.
Una dintre soluţii ar fi fost funcţionarea termocentralelor integrat în complexuri energetice mari care să balanseze preţurile mari ale energiei termo cu cele mici ale energiei hidro sau nucleare, model folosit în multe ţări din UE. Soluţia a fost propusă în Româania în perioada 2006-2007, însă a fost uitată. “Aşa trebuie să fie, un mixt de energie în cadrul unui complex. S-a încercat cred că în 2006, se voia o singură companie energetică în România, ulterior două companii mai mari, a existat opoziţie, nu s-a reuşit şi suntem acolo unde merităm. Nu există strategie energetică la nivel naţional și energia termo nu poate concura cu celelalte căci este foarte scumpă – şi nu numai la noi”, spune directorul general al unui mare complex energetic, sub protecţia anonimatului.
