Artişti renumiţi din toată Europa schimbă faţa unuia dintre cartierele muncitoreşti ale Clujului, Mănăşturul.
Oechipă formată din artişti renumiţi din toată Europa, dar şi din alţi voluntari, transformă un spaţiu verde viran de la marginea Clujului într-o grădină pentru comunitate. Ei folosesc doar materiale reciclabile. Astfel de proiecte sunt realizate în oraşele Cluj-Napoca din România, Taranto din Italia şi Cottbus din Germania. În Cluj, proiectul este realizat de asociaţia culturală ColectivA. Asociaţia clujeană va organiza diferite evenimente culturale, de la concerte la spectacole de teatru, teatru de copii sau proiecţii de filme.
Schimbarea Mănăşturului
Noua grădină comunitară este situată în cartierul Mănăştur, între străzile Mehedinţi, Negoiu şi Parâng, în apropierea terenurilor de sport pentru copii. Vechiul teren plin de gropi are acum straturi cu flori şi cu legume, precum şi un mic teatru de vară. Scaunele sunt confecţionate din anvelope reciclate şi ţesute cu sfoară de cânepă, iar scena este construită din lemn refolosit. Copertina, la rândul ei, este confecţionată din bannere care au promovat diferite evenimente culturale. Proiectul are şi o componentă ştiinţifică, pentru că există şi o cercetare sociologică legată de cartierul Mănăştur, spune Laura Panait. Ea spune că artiştii au căutat mai multe terenuri din Cluj, au vizitat cartierele oraşului şi şi-au dat seama de potenţialul reprezentat de acest teren viran. Şi asta cu atât mai mult cu cât identitatea Mănăşturului este una ambiguă. Cartierul cu circa 100.000 de locuitori este mai mare decât majoritatea oraşelor din Transilvania. Odinioară, Mănăşturul era o comună românească de la porţile Clujului, mândră de identitatea şi de tradiţiile sale. A devenit legendar un episod din timpul instaurării comunismului, când în zona Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a apărut o pancartă care echivala cu un avertisment sever la adresa celor care încercau să inastaureze ”democraţia populară”. Acest avertisment glăsuia: ”Până aici democraţia! De aici începe Mănăşturul!”. În deceniile de comunism, vechea comună a fost colonizată cu blocuri imense de beton, în care au fost aduşi muncitori din toate colţurile Transilvaniei, pentru a munci în noile uzine ridicate de comunişti. Puţine dintre ele au rezistat tranziţiei la capitalism, iar acum Mănăşturul încearcă să îşi regăsească identitatea. Mulţi dintre muncitorii de odinioară s-au întors în satele lor natale, iar locul lor a fost luat de tineri educaţi în oraş, astfel că unii dintre cei mai cunoscuţi intelectuali clujeni locuiesc în vechiul cartier al muncitorilor. În aceste condiţii, amenajarea grădinii ăublice a stârnit entuziasm.
Implicare totală
Clujenii au primit o mână de ajutor şi de la artiştii din străinătate. Noua grădină va putea deveni o adevărată agoră, spune artistul italian Emanuele Braga. ” Acesta este un proiect interdisciplinar, care implică artişti performativi, artişti plastici, arhitecţi, antropologi şi sociologi. Avem colaborări cu universităţi care oferă specializări în peisagistică, arhitectură şi antropologie”, a spus artistul italian.
Implicarea localnicilor
La amenajarea spaţiului verde au contribuit şi locuitorii cartierului, încântanţi de această iniţiativă. Mulţi dintre ei au renunţat la siestă şi au muncit cot la cot cu artiştii. Alţii au oferit răsaduri din grădinile pe care le lucrează de mai mulţi ani şi care sunt presărate pe văile pârâurilor care străbat cartierul.
